Proverbe 22
1 Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
Melius est nomen bonum, quam divitiae multae: super argentum et aurum, gratia bona.
2 Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
Dives, et pauper obviaverunt sibi: utriusque operator est Dominus.
3 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
Callidus videt malum, et abscondit se: innocens pertransiit, et afflictus est damno.
4 Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
Finis modestiae timor Domini, divitiae et gloria et vita.
5 Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
Arma et gladii in via perversi: custos autem animae suae longe recedit ab eis.
6 Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
Proverbium est: Adolescens iuxta viam suam, etiam cum senuerit, non recedet ab ea.
7 Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
Dives pauperibus imperat: et qui accipit mutuum, servus est foenerantis.
8 Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
Qui seminat iniquitatem, metet mala, et virga irae suae consummabitur.
9 Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
Qui pronus est ad misericordiam, benedicetur: de panibus enim suis dedit pauperi. Victoriam et honorem acquiret qui dat munera: animam autem aufert accipientium.
10 Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
Eiice derisorem, et exibit cum eo iurgium, cessabuntque causae et contumeliae.
11 Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
Qui diligit cordis munditiam, propter gratiam labiorum suorum habebit amicum regem.
12 Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
Oculi Domini custodiunt scientiam: et supplantantur verba iniqui.
13 Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
Dicit piger: Leo est foris, in medio platearum occidendus sum.
14 Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
Fovea profunda, os alienae: cui iratus est Dominus, incidet in eam.
15 Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
Stultitia colligata est in corde pueri, et virga disciplinae fugabit eam.
16 Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
Qui calumniatur pauperem, ut augeat divitias suas, dabit ipse ditiori, et egebit.
17 Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
Fili mi! Inclina aurem tuam, et audi verba sapientium: appone autem cor ad doctrinam meam.
18 Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
quae pulchra erit tibi, cum servaveris eam in ventre tuo, et redundabit in labiis tuis:
19 Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
Ut sit in Domino fiducia tua, unde et ostendi eam tibi hodie.
20 Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
Ecce descripsi eam tibi tripliciter, in cogitationibus et scientia:
21 Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
ut ostenderem tibi firmitatem, et eloquia veritatis, respondere ex his illis, qui miserunt te.
22 Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
Non facias violentiam pauperi, quia pauper est: neque conteras egenum in porta:
23 Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
quia iudicabit Dominus causam eius, et configet eos, qui confixerunt animam eius.
24 Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
Noli esse amicus homini iracundo, neque ambules cum viro furioso:
25 Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
ne forte discas semitas eius, et sumas scandalum animae tuae.
26 Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
Noli esse cum his, qui defigunt manus suas, et qui vades se offerunt pro debitis:
27 Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
si enim non habes unde restituas, quid causae est ut tollat operimentum de cubili tuo?
28 Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
Ne transgrediaris terminos antiquos, quos posuerunt patres tui.
29 Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
Vidisti virum velocem in opere suo? coram regibus stabit, nec erit ante ignobiles.
