Proverbe 22
1 Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
Betere is a good name, than many richessis; for good grace is aboue siluer and gold.
2 Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
A riche man and a pore man metten hem silf; the Lord is worchere of euer eithir.
3 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
A felle man seeth yuel, and hidith him silf; and an innocent man passid, and he was turmentid bi harm.
4 Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
The ende of temperaunce is the drede of the Lord; richessis, and glorye, and lijf.
5 Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
Armuris and swerdis ben in the weie of a weiward man; but the kepere of his soule goith awey fer fro tho.
6 Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
It is a prouerbe, A yong wexynge man bisidis his weie, and whanne he hath wexe elde, he schal not go awei fro it.
7 Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
A riche man comaundith to pore men; and he that takith borewyng, is the seruaunt of the leenere.
8 Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
He that sowith wickidnes, schal repe yuels; and the yerde of his yre schal be endid.
9 Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
He that is redi to merci, schal be blessid; for of his looues he yaf to a pore man. He that yyueth yiftis, schal gete victorie and onour; forsothe he takith awei the soule of the takeris.
10 Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
Caste thou out a scornere, and strijf schal go out with hym; and causis and dispisyngis schulen ceesse.
11 Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
He that loueth the clennesse of herte, schal haue the kyng a freend, for the grace of hise lippis.
12 Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
The iyen of the Lord kepen kunnyng; and the wordis of a wickid man ben disseyued.
13 Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
A slow man schal seie, A lioun is withoutforth; Y schal be slayn in the myddis of the stretis.
14 Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
The mouth of an alien womman is a deep diche; he to whom the Lord is wrooth, schal falle in to it.
15 Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
Foli is boundun togidere in the herte of a child; and a yerde of chastisyng schal dryue it awey.
16 Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
He that falsli chalengith a pore man, to encreesse hise owne richessis, schal yyue to a richere man, and schal be nedi.
17 Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
My sone, bowe doun thin eere, and here thou the wordis of wise men; but sette thou the herte to my techyng.
18 Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
That schal be fair to thee, whanne thou hast kept it in thin herte, and it schal flowe ayen in thi lippis.
19 Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
That thi trist be in the Lord; wherfor and Y haue schewid it to thee to dai.
20 Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
Lo! Y haue discryued it in thre maneres, in thouytis and kunnyng,
21 Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
that Y schulde schewe to thee the sadnesse and spechis of trewthe; to answere of these thingis to hem, that senten thee.
22 Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
Do thou not violence to a pore man, for he is pore; nethir defoule thou a nedi man in the yate.
23 Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
For the Lord schal deme his cause, and he schal turmente hem, that turmentiden his soule.
24 Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
Nyle thou be freend to a wrathful man, nether go thou with a wood man;
25 Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
lest perauenture thou lerne hise weies, and take sclaundir to thi soule.
26 Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
Nyle thou be with hem that oblischen her hondis, and that proferen hem silf borewis for dettis; for if he hath not wherof he schal restore,
27 Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
what of cause is, that thou take awei hilyng fro thi bed?
28 Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
Go thou not ouer the elde markis, whiche thi faders han set.
29 Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
Thou hast seyn a man smert in his werk; he schal stonde bifore kyngis, and he schal not be bifor vnnoble men.
