Proverbe 22
1 Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
A good name is rather to be chosen than great riches, and loving favour rather than silver and gold.
2 Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
The rich and poor meet together: Yhwh is the maker of them all.
3 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
A prudent man foreseeth the evil, and hideth himself: but the simple pass on, and are punished.
4 Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
By humility and the fear of Yhwh are riches, and honour, and life.
5 Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
Thorns and snares are in the way of the perverse: he that doth keep his soul shall be far from them.
6 Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
Train up a child in the way he should go: and when he is old, he will not depart from it.
7 Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
The rich ruleth over the poor, and the borrower is servant to the lender.
8 Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
He that soweth iniquity shall reap vanity: and the rod of his anger shall fail.
9 Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
He that hath a bountiful eye shall be blessed; for he giveth of his bread to the poor.
10 Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
Cast out the scorner, and contention shall go out; yea, strife and reproach shall cease.
11 Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
He that loveth pureness of heart, for the grace of his lips the king shall be his friend.
12 Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
The eyes of Yhwh preserve knowledge, and he overthroweth the words of the transgressor.
13 Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
The slothful man saith, There is a lion without, I shall be slain in the streets.
14 Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
The mouth of strange women is a deep pit: he that is abhorred of Yhwh shall fall therein.
15 Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
Foolishness is bound in the heart of a child; but the rod of correction shall drive it far from him.
16 Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
He that oppresseth the poor to increase his riches, and he that giveth to the rich, shall surely come to want.
17 Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
Bow down thine ear, and hear the words of the wise, and apply thine heart unto my knowledge.
18 Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
For it is a pleasant thing if thou keep them within thee; they shall withal be fitted in thy lips.
19 Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
That thy trust may be in Yhwh, I have made known to thee this day, even to thee.
20 Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
Have not I written to thee excellent things in counsels and knowledge,
21 Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
That I might make thee know the certainty of the words of truth; that thou mightest answer the words of truth to them that send unto thee?
22 Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
Rob not the poor, because he is poor: neither oppress the afflicted in the gate:
23 Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
For Yhwh will plead their cause, and spoil the soul of those that spoiled them.
24 Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
Make no friendship with an angry man; and with a furious man thou shalt not go:
25 Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
Lest thou learn his ways, and get a snare to thy soul.
26 Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
Be not thou one of them that strike hands, or of them that are sureties for debts.
27 Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
If thou hast nothing to pay, why should he take away thy bed from under thee?
28 Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
Remove not the ancient landmark, which thy fathers have set.
29 Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
Seest thou a man diligent in his business? he shall stand before kings; he shall not stand before mean men.
