Proverbe 22
1 Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
Nying maber oloyo bedo gi mwandu mathoth; bedo gi pwoch ber moloyo fedha gi dhahabu.
2 Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
Onge pogruok e kind jamoko kod jachan: Nikech Jehova Nyasaye e Jachwechgi duto.
3 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
Ngʼat mariek neno masira kabiro kendo opondo, to ngʼat mofuwo dhiyo adhiya nyime ma ohinyre.
4 Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
Bolruok kod luoro Jehova Nyasaye kelo mwandu gi luor kod dak amingʼa.
5 Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
Yore joma timo richo opongʼ gi kudho kod obadho; to ngʼat morito chunye obedo mabor kodgi.
6 Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
Puonj nyathi e yo monego odhiye, to ka obedo maduongʼ to ok obi baro oa kuome.
7 Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
Jochan gin wasumb jo-mwandu, to ngʼat moholo gimoro bedo misumba ngʼat mohole.
8 Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
Ngʼatno mochwowo timbe richo kayo thagruok, to ludhe mar mirima ibiro ketho.
9 Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
Ngʼat mangʼwon noyud gweth, nimar opogo chiembe kod jochan.
10 Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
Riemb ngʼat ma jaro ji, to lweny bende aa, dhawo kod kinyruok rumo.
11 Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
Ngʼat ma chunye ler kendo ma wuoyo gi ngʼwono biro bedo osiep ruoth.
12 Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
Wangʼ Jehova Nyasaye rito ngʼeyo; to orundo weche mag jogo ma ok jo-adiera.
13 Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
Jasamuoyo wacho niya, “Sibuor ni oko!” Kata, “Ibiro nega e yore mag dala!”
14 Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
Dho dhako ma jachode en bur matut; ngʼatno manie bwo mirimb Jehova Nyasaye biro lingʼore e iye.
15 Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
Fuwo otwere e chuny nyathi, to ludh kum biro riembe mabor kode.
16 Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
Ngʼat mathiro jochan mondo mwandune omedre kod ngʼat machiwo mich ne jomoko biro bedo jochan.
17 Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
Chik iti kendo iwinj weche mag jomariek; ket chunyi ne gima apuonjo,
18 Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
nimar en mor ka ikanogi ei chunyi kendo bed kodgi moikore e dhogi.
19 Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
Mondo omi ibed gi geno kuom Jehova Nyasaye; apuonji tinendeni, in bende.
20 Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
Donge asendikoni weche mowachi piero adek, weche mag puonj kod ngʼeyo,
21 Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
mapuonjou adiera gi weche migeno, mondo ichiw dwoko mowinjore ne ngʼat mane oori?
22 Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
Kik ima jachan nikech gin jochan kendo kik ihiny joma ochando man-gi dwaro e kar bura,
23 Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
nimar Jehova Nyasaye biro chwako buchgi, kendo tieko ngima joma tieko ngimagi.
24 Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
Kik imak osiep gi ngʼat ma iye wangʼ piyo; kik iriwri bende gi ngʼatno makecho piyo,
25 Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
dipo nono ka ipuonjori yorene, ma iwuon idonj e obadho.
26 Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
Kik ibed ngʼatno matimo singruok kata machungʼ ne ngʼato e gope;
27 Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
ka ionge gi yo kaka dichul, nono to wuon gowino nyalo kawo kitandani.
28 Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
Kik igol kidi mar kiewo machon mane oket gi kweregi.
29 Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
Bende ineno ngʼat molony e tije? Obiro tiyo ne ruodhi, ok onyal tiyo ne ji ma ok ongʼere.
