Proverbe 22
1 Un nume bun este mai de ales decât mari bogății și favoare binevoitoare mai bine decât aur și argint.
Khawhthem khawzah anglakawh mingleek naak tyk, Sui ingkaw tangka anglakawh mikhaileeknaak ce tyk.
2 Cel bogat și cel sărac se întâlnesc; DOMNUL este făcătorul lor al tuturor.
Kuiqang ingkaw khawdeng awm haih nih nawh, ak synkung taw Khawsa ni.
3 Un om chibzuit prevede răul și se ascunde, dar simplii merg înainte și sunt pedepsiți.
Khawkpoekthai ing them amak leek a huawh thuk ta nawh, Khawk hang ingtaw pan nawh kyinaak sawng hy.
4 Prin umilință și teama de DOMNUL sunt bogății și onoare și viață.
Kawdungnaak ingkaw Khawsa kqihchahnaak taw khawhthem, kyihcahnaak ingkaw hqingnaakna awm hy.
5 Spini și capcane sunt în calea celui pervers; cel ce își păstrează sufletul va fi departe de ele.
Thlakche a cehnaak lamawh hling ingkaw thang awm nawh, a hqingnaak ak ngaihthyn ingtaw cece qei hy.
6 Educă un copil pe calea pe care ar trebui să meargă, și când ajunge bătrân nu se va depărta de ea.
Nasen a cehnaak hly lamawh cawngpyi lah, a pacawngnaak dy am hilh kaw.
7 Bogatul stăpânește peste sărac și cel ce ia cu împrumut este servitor al celui ce dă cu împrumut.
Boei ing khawdeng uk nawh, them ak pu taw ak pu pek a tamnaa ni.
8 Cel ce seamănă nelegiuire va secera deșertăciune, și nuiaua mâniei sale se va sfârși.
Them amak leek ak saw ing kyinaak ce hu kaw, ak kawsonaak ing a saithainaak awm hqeena awm kaw.
9 Cel ce are un ochi mărinimos va fi binecuvântat, fiindcă dă săracului din pâinea lui.
Khawboe ak leek ing zoseennaak hu kaw, thlak khawdeng am cahnaak ak caming.
10 Alungă batjocoritorul și cearta se va duce; da, discordia și ocara vor înceta.
Thlang ak thekhanaak ce hek nawh, hqo dip sak lah, khqah qunaak ingkaw hqonaak dip kaw.
11 Cel ce iubește puritatea inimii, pentru harul buzelor sale împăratul îi va fi prieten.
Kawlung ciimnaak lungna nawh awihneem ing awi ak kqawn taw sangpahrang ce pyina kaw.
12 Ochii DOMNULUI păstrează cunoașterea și el răstoarnă cuvintele călcătorului de lege.
Bawipa mik ing simthainaak ak ta thlang ce khoemdoen nawh, cehlai amak ypawm thlang ak awi ce am ngai zaak na kaw.
13 Leneșul spune: Este un leu afară, voi fi ucis pe străzi.
Thlak thadam ing, “Im lengawh samthyn awm nawh, a leng kak cawn awhtaw ni cui saw thi hly nyng,” ti hy.
14 Gura femeilor străine este o groapă adâncă; cel ce este detestat de DOMNUL va cădea în ea.
Nukche am kha taw lawkkhqawng ak dung soeih ing myih nawh, Bawipa ing a sawhnaakkhqi taw cek khuina tla kawm uh.
15 Nechibzuința este legată în inima unui copil, dar nuiaua disciplinării o va alunga departe de la el.
Nasen kawlung taw qawnaak ing pin nawh, ceseiawm toelthamnaak cumcik ing ak hlana thoeng pe kaw.
16 Cel ce oprimă pe sărac ca să își mărească bogățiile și cel ce dă celui bogat, vor ajunge cu siguranță la lipsă.
A boeinaak hamna khawdeng thekhana nawh boei venna ang hyp kutdo ak pe thlang taw khawdeng kaw.
17 Apleacă-ți urechea și ascultă cuvintele celui înțelept și dedică-ți inima cunoașterii mele.
Thlakcyi ak awi ve nang haa keng nawh ngai lah; nak kawlung ce ka cyihnaak donaakna hawna lah.
18 Fiindcă este un lucru plăcut dacă le ții înăuntrul tău; ele vor fi întru totul potrivite pe buzele tale.
Nak kawlung khuiawh kym nawh, nam khaawh ak soepna cak sak lah.
19 Eu ți-am făcut cunoscută astăzi, tocmai ție, pentru ca încrederea ta să fie în DOMNUL.
Nak cangnaak ce Bawipa a venawh a awm-naak hamna tuhngawi qoe naven qoeawh ning zak sak nyng.
20 Nu ți-am scris lucruri alese în sfaturi și cunoaștere,
Na hamna awicyih sawmthum kawpoek leek pheknaak awi ingkaw simnaak awicyihkhqi ning zak sak nyng.
21 Ca să îți fac cunoscută certitudinea cuvintelor adevărului, ca să răspunzi cu cuvintele adevărului acelora ce trimit la tine?
Nang anik tyikung venawh ak thym awi nak kqawnnaak pe thai ham, ak thym ingkaw ypnaak ak cu awikhqi ce am ka ni cawngpyi nawh aw?
22 Nu jefui pe sărac, pentru că el este sărac; nici nu asupri pe cel nenorocit la poartă,
Ak khawdeng koeh thekhana nawh, ak voet vai thlang ce vawng kawtawh koeh phep.
23 Fiindcă DOMNUL va pleda în cauza lor și va prăda sufletul acelora ce i-au prădat.
Bawipa ing amingmih ham awideng kawm saw amingmih ak thekhanaakkhqi ce thung khqi kaw.
24 Nu te împrieteni cu un om mânios și nu merge împreună cu un om furios,
Kawso ak nget thlang koeh heem nawh, kawpoekche ak toen koeh pyina.
25 Ca nu cumva să înveți căile lui și să obții o capcană pentru sufletul tău.
A khawboe oet kawm tik saw, na hqingnaak ham thang nak dunna awm kaw.
26 Nu fi unul dintre cei ce bat palma, sau din cei care sunt garanți pentru datorii.
Kut beih ing awi ak kamkhqi venawh koeh boei.
27 Dacă nu ai nimic de plătit, de ce să ia patul tău de sub tine?
Ikawawm pek kawi am na tak awhtaw ikaw ham nanu na ihkhun ce pek ham nang cai?
28 Nu scoate vechea piatră de hotar, pe care părinții tăi au pus-o.
Nukdam pakdamkhqi ing syn awhkawng ami sym hawh qiilung ce koeh thoeih.
29 Vezi tu un om harnic în ocupația lui? El va sta în picioare înaintea împăraților; nu va sta în picioare înaintea celor neînsemnați.
A bibinaak awh ak ypawm thlang nak hu aw? anih taw thlang zap a bi ak bi am nawh, sangpahrang bi ak bi ni.
