Proverbe 21
1 Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
Inhliziyo yenkosi isezandleni zikaThixo, uyiholela lapho athanda khona njengomsele wamanzi.
2 Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
Umuntu ubona kungathi zonke izindlela zakhe zilungile, kodwa uThixo uhlola inhliziyo.
3 A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
Ukwenza okulungileyo lokufaneleyo kuyathandeka kuThixo kulomhlatshelo.
4 O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
Amehlo okuzikhukhumeza lenhliziyo ezigqajayo, okuyikho okukhokhela ababi, konke yizono!
5 Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
Amalungiselelo abakhutheleyo anika umvuzo njengoba nje amawala eletha ubuyanga.
6 Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
Inotho ezuzwe ngendlela yamanga iyinkungu ememethekayo lomjibila wokufa.
7 Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
Ukuhlukuluza kwababi kuzabakhukhula, ngoba bayala ukwenza okulungileyo.
8 Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
Indlela yomuntu olecala iyathubezela, kodwa ukwenza kongelalo kuqondile.
9 Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
Kungcono ukuhlala ekhulusini lophahla lwendlu kulokuhlala ndlu yinye lomfazi olomlomo.
10 Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
Umuntu omubi utshisekela ububi; kalasihawu ngomakhelwane wakhe.
11 Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
Nxa kujeziswa isideleli isithutha sizuza ukuhlakanipha; nxa ohlakaniphileyo eqondiswa uzuza ulwazi.
12 Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
Olungileyo uyayinanzelela indlu yesigangi kuthi lesosigangi asibhubhise.
13 Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
Nxa umuntu egcika indlebe zakhe ukuze angezwa ukukhala kwabayanga, laye uzakuthi esekhala angalalelwa muntu.
14 Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
Isipho esiphiwa ensitha siyaludedisa ulaka, lesivalamlomo esifihlwe emajazini siyakudedisa ukuthukuthela.
15 Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
Ukwahlulela kuhle kuthokozisa olungileyo kodwa izigangi kuzitshayisa uvalo.
16 Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
Umuntu ophambuka endleleni yokuzwisisa ucina esendawonye labafileyo.
17 Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
Lowo othanda ukuzithokozisa uzakuba ngumyanga; laloba ngubani othanda iwayini lezibondlo ngeke anothe.
18 Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
Ababi baba ngumhlawulelo wabalungileyo, labangathembekanga bangumhlawulelo wabaqotho.
19 Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
Kungcono ukuhlala enkangala kulokuhlala lomfazi olenkani lothethayo.
20 Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
Indlu yohlakaniphileyo igcwele amaqubaquba ezibiliboco lamafutha, kodwa umuntu oyisithutha udla aqede du konke alakho.
21 Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
Lowo odinga ukulunga lothando uzuza ukuphila, ukuphumelela lodumo.
22 Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
Umuntu ohlakaniphileyo uhlasela umuzi wabalamandla adilizele phansi inqaba abayithembileyo.
23 Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
Lowo oqaphela umlomo wakhe lolimi lwakhe uyaziphephisa ezingozini.
24 Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
Umuntu ozigqajayo loyisiqholo ibizo lakhe ngu “Sideleli,” wenza izinto ngokuziqakisa okukhulu.
25 Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
Izinkanuko zevila yizo ezililimazayo, ngoba izandla zalo ziyala ukusebenza.
26 El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
Ilanga lonke litshona lifisa okungapheliyo, kodwa abalungileyo bayapha bengagodli.
27 Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
Umhlatshelo wababi uyisinengiso kambe mubi kangakanani nxa ulethwa ngenhliziyo embi.
28 Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
Umfakazi wamanga uzabhubha, kuthi lowo omlalelayo uzabhujiswa lanini.
29 Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
Umuntu omubi utshengisa isibindi samanga, kodwa umuntu oqotho uyananzelela izenzo zakhe.
30 Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
Akulakuhlakanipha, akulambono, akulacebo okunganqoba uThixo.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
Ibhiza liyalungiselelwa usuku lwempi, kodwa ukunqoba kulawulwa nguThixo.
