Proverbe 21
1 Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
Sicut divisiones aquarum, ita cor regis in manu Domini: quocumque voluerit, inclinabit illud.
2 Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
Omnis via viri recta sibi videtur: appendit autem corda Dominus.
3 A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
Facere misericordiam et iudicium, magis placet Domino quam victimæ.
4 O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
Exaltatio oculorum est dilatatio cordis: lucerna impiorum peccatum.
5 Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
Cogitationes robusti semper in abundantia: omnis autem piger semper in egestate est.
6 Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
Qui congregat thesauros lingua mendacii, vanus et excors est, et impingetur ad laqueos mortis.
7 Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
Rapinæ impiorum detrahent eos, quia noluerunt facere iudicium.
8 Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
Perversa via viri, aliena est: qui autem mundus est, rectum opus eius.
9 Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
Melius est sedere in angulo domatis, quam cum muliere litigiosa, et in domo communi.
10 Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
Anima impii desiderat malum, non miserebitur proximo suo.
11 Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
Mulctato pestilente sapientior erit parvulus: et si sectetur sapientem, sumet scientiam.
12 Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
Excogitat iustus de domo impii, ut detrahat impios a malo.
13 Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
Qui obturat aurem suam ad clamorem pauperis, et ipse clamabit, et non exaudietur.
14 Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
Munus absconditum extinguit iras: et donum in sinu indignationem maximam.
15 Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
Gaudium iusto est facere iudicium: et pavor operantibus iniquitatem.
16 Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
Vir, qui erraverit a via doctrinæ, in cœtu gigantum commorabitur.
17 Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
Qui diligit epulas, in egestate erit: qui amat vinum, et pinguia, non ditabitur.
18 Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
Pro iusto datur impius: et pro rectis iniquus.
19 Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
Melius est habitare in terra deserta, quam cum muliere rixosa et iracunda.
20 Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
Thesaurus desiderabilis, et oleum in habitaculo iusti: et imprudens homo dissipabit illud.
21 Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
Qui sequitur iustitiam et misericordiam, inveniet vitam, iustitiam, et gloriam.
22 Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
Civitatem fortium ascendit sapiens, et destruxit robur fiduciæ eius.
23 Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
Qui custodit os suum, et linguam suam, custodit ab angustiis animam suam.
24 Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
Superbus et arrogans vocatur indoctus, qui in ira operatur superbiam.
25 Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
Desideria occidunt pigrum: noluerunt enim quidquam manus eius operari:
26 El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
tota die concupiscit et desiderat: qui autem iustus est, tribuet, et non cessabit.
27 Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
Hostiæ impiorum abominabiles, quia offeruntur ex scelere.
28 Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
Testis mendax peribit: vir obediens loquetur victoriam.
29 Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
Vir impius procaciter obfirmat vultum suum: qui autem rectus est, corrigit viam suam.
30 Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
Non est sapientia, non est prudentia, non est consilium contra Dominum.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
Equus paratur ad diem belli: Dominus autem salutem tribuit.
