Proverbe 21
1 Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
Il cuor del re [è] nella mano del Signore come ruscelli di acque; Egli lo piega a tutto ciò che gli piace.
2 Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
Tutte le vie dell'uomo gli paiono diritte; Ma il Signore pesa i cuori.
3 A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
Far giustizia e giudicio [È] cosa più gradita dal Signore, che sacrificio.
4 O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
Gli occhi altieri, e il cuor gonfio, [Che son] la lampana degli empi, [son] peccato.
5 Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
I pensieri dell'[uomo] diligente [producono] di certo abbondanza; Ma l'uomo disavveduto [cade] senza fallo in necessità.
6 Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
Il far tesori con lingua di falsità [è] una cosa vana, Sospinta [in qua ed in là; e si appartiene] a quelli che cercan la morte.
7 Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
Il predar degli empi li trarrà in giù; Perciocchè hanno rifiutato di far ciò che [è] diritto.
8 Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
La via stravolta dell'uomo [è] anche strana; Ma l'opera di chi [è] puro [è] diritta.
9 Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
Meglio [è] abitare sopra un canto di un tetto, Che [con] una moglie rissosa in casa comune.
10 Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
L'anima dell'empio desidera il male; Il suo amico stesso non trova pietà appo lui.
11 Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
Quando lo schernitore è gastigato, il semplice [ne] diventa savio; E quando si ammonisce il savio, egli apprende scienza.
12 Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
Il giusto considera la casa dell'empio; Ella trabocca l'empio nel male.
13 Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
Chi tura l'orecchio, per non udire il grido del misero, Griderà anch'egli, e non sarà esaudito.
14 Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
Il presente [dato] di nascosto acqueta l'ira; E il dono [porto] nel seno [acqueta] il forte cruccio.
15 Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
Il far ciò che è diritto [è] letizia al giusto; Ma [è] uno spavento agli operatori d'iniquità.
16 Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
L'uomo che devia dal cammino del buon senno Riposerà in compagnia de' morti.
17 Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
L'uomo che ama godere [sarà] bisognoso; Chi ama il vino e l'olio non arricchirà.
18 Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
L'empio [sarà per] riscatto del giusto; E il disleale [sarà] in iscambio degli [uomini] diritti.
19 Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
Meglio [è] abitare in terra deserta, Che [con] una moglie rissosa e stizzosa.
20 Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
Nell'abitacolo del savio [vi è] un tesoro di cose rare, e d'olii [preziosi]; Ma l'uomo stolto dissipa [tutto] ciò.
21 Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
Chi va dietro a giustizia e benignità Troverà vita, giustizia, e gloria.
22 Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
Il savio sale nella città de' valenti, Ed abbatte la forza di essa.
23 Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
Chi guarda la sua bocca e la sua lingua Guarda l'anima sua d'afflizioni.
24 Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
Il nome del superbo presuntuoso [è: ] schernitore; Egli fa [ogni cosa] con furor di superbia.
25 Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
Il desiderio del pigro l'uccide; Perciocchè le sue mani rifiutano di lavorare.
26 El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
[L'uomo dato a] cupidigia appetisce tuttodì; Ma il giusto dona, e non risparmia.
27 Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
Il sacrificio degli empi [è] cosa abbominevole; Quanto più se l'offeriscono con scelleratezza!
28 Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
Il testimonio mendace perirà; Ma l'uomo che ascolta parlerà in perpetuo.
29 Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
L'uomo empio si rende sfacciato; Ma l'[uomo] diritto addirizza le sue vie.
30 Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
Non [vi è] sapienza, nè prudenza, Nè consiglio, incontro al Signore.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
Il cavallo è apparecchiato per lo giorno della battaglia; Ma il salvare [appartiene] al Signore.
