Proverbe 21
1 Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
Kiel akvaj torentoj estas la koro de reĝo en la mano de la Eternulo: Kien Li volas, Li ĝin direktas.
2 Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
Ĉiuj vojoj de homo estas ĝustaj en liaj okuloj; Sed la Eternulo pesas la korojn.
3 A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
Plenumado de vero kaj justeco Estas al la Eternulo pli agrabla ol oferado.
4 O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
Fieraj okuloj kaj aroganta koro, Kulturaĵo de malvirtuloj, estas peko.
5 Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
La entreprenoj de diligentulo donas nur profiton; Sed ĉiu trorapidado kondukas nur al manko.
6 Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
Akirado de trezoroj per lango mensogema Estas vanta bloveto, retoj de morto.
7 Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
La rabo de malvirtuloj atakos ilin mem; Ĉar ili ne volis fari justaĵon.
8 Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
Malrekta estas la vojo de homo kulpa; Sed la agado de purulo estas ĝusta.
9 Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
Pli bone estas loĝi sur angulo de tegmento, Ol kun malpacema edzino en komuna domo.
10 Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
La animo de malvirtulo deziras malbonon; Lia proksimulo ne estas favorata de li.
11 Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
Kiam blasfemanto estas punata, senspertulo fariĝas pli saĝa; Kaj kiam oni instruas saĝulon, li akiras prudenton.
12 Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
La Justulo rigardas la domon de malvirtulo, Kaj Li faligas malvirtulojn en malbonon.
13 Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
Se iu ŝtopas sian orelon kontraŭ kriado de malriĉulo, Li ankaŭ vokos kaj ne estos aŭskultata.
14 Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
Sekreta donaco kvietigas koleron, Kaj donaco en la sinon, fortan furiozon.
15 Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
Farado de justaĵo estas ĝojo por la virtulo Kaj teruro por la malbonaguloj.
16 Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
Homo, kiu erarforiĝis de la vojo de prudento, Ekloĝos en komunumo de mortintoj.
17 Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
Kiu amas gajecon, tiu havos mankon; Kiu amas vinon kaj oleon, tiu ne estos riĉa.
18 Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
La malvirtulo estos liberiga anstataŭo por la virtulo, Kaj malpiulo por piuloj.
19 Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
Pli bone estas loĝi en lando dezerta, Ol kun malpacema kaj kolerema edzino.
20 Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
Ĉarma trezoro kaj oleo estas en la domo de saĝulo; Sed homo malsaĝa ĉion englutas.
21 Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
Kiu celas justecon kaj bonecon, Tiu trovos vivon, justecon, kaj honoron.
22 Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
Kontraŭ urbon de fortuloj eliras saĝulo, Kaj li faligas ĝian fortan fortikaĵon.
23 Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
Kiu gardas sian buŝon kaj sian langon, Tiu gardas sian animon kontraŭ malfeliĉoj.
24 Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
Fiera malbonulo, kiun oni nomas blasfemulo, Agas kun kolero kaj malboneco.
25 Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
La deziro de mallaborulo lin mortigas, Ĉar liaj manoj ne volas labori.
26 El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
Tuttage li forte deziras; Sed virtulo donas kaj ne rifuzas.
27 Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
Oferdono de malvirtuloj estas abomenaĵo; Kiom pli, kiam li ĝin alportas kiel pekoferon!
28 Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
Mensoga atestanto pereos; Sed homo, kiu mem aŭdis, parolos por ĉiam.
29 Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
Malvirtulo tenas sian vizaĝon arogante; Sed virtulo zorgas pri sia vojo.
30 Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
Ne ekzistas saĝo, ne ekzistas prudento, Ne ekzistas konsilo kontraŭ la Eternulo.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
Ĉevalo estas preparata por la tago de milito; Sed la helpo venas de la Eternulo.
