Proverbe 21
1 Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
As departyngis of watris, so the herte of the kyng is in the power of the Lord; whidur euer he wole, he schal bowe it.
2 Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
Ech weye of a man semeth riytful to hym silf; but the Lord peisith the hertis.
3 A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
To do merci and doom plesith more the Lord, than sacrifices doen.
4 O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
Enhaunsyng of iyen is alargyng of the herte; the lanterne of wickid men is synne.
5 Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
The thouytis of a stronge man ben euere in abundaunce; but ech slow man is euere in nedynesse.
6 Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
He that gaderith tresours bi the tunge of a leesing, is veyne, and with outen herte; and he schal be hurtlid to the snaris of deth.
7 Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
The raueyns of vnpitouse men schulen drawe hem doun; for thei nolden do doom.
8 Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
The weiward weie of a man is alien fro God; but the werk of hym that is cleene, is riytful.
9 Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
It is betere to sitte in the corner of an hous with oute roof, than with a womman ful of chydyng, and in a comyn hous.
10 Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
The soule of an vnpitouse man desirith yuel; he schal not haue merci on his neiybore.
11 Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
Whanne a man ful of pestilence is punyschid, a litil man of wit schal be the wisere; and if he sueth a wijs man, he schal take kunnyng.
12 Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
A iust man of the hous of a wickid man thenkith, to withdrawe wickid men fro yuel.
13 Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
He that stoppith his eere at the cry of a pore man, schal crye also, and schal not be herd.
14 Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
A yift hid quenchith chidyngis; and a yift in bosum quenchith the moost indignacioun.
15 Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
It is ioye to a iust man to make doom; and it is drede to hem that worchen wickidnesse.
16 Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
A man that errith fro the weie of doctryn, schal dwelle in the cumpany of giauntis.
17 Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
He that loueth metis, schal be in nedynesse; he that loueth wiyn and fatte thingis, schal not be maad riche.
18 Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
An vnpitouse man schal be youun for a iust man; and a wickid man schal be youun for a riytful man.
19 Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
It is betere to dwelle in a desert lond, than with a womman ful of chidyng, and wrathful.
20 Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
Desirable tresoure and oile is in the dwelling places of a iust man; and an vnprudent man schal distrie it.
21 Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
He that sueth riytfulnesse and mercy, schal fynde lijf and glorie.
22 Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
A wijs man stiede `in to the citee of stronge men, and distriede the strengthe of trist therof.
23 Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
He that kepith his mouth and his tunge, kepith his soule from angwischis.
24 Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
A proude man and boosteere is clepid a fool, that worchith pride in ire.
25 Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
Desiris sleen a slow man; for hise hondis nolden worche ony thing.
26 El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
Al dai he coueitith and desirith; but he that is a iust man, schal yyue, and schal not ceesse.
27 Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
The offringis of wickid men, that ben offrid of greet trespas, ben abhomynable.
28 Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
A fals witnesse schal perische; a man obedient schal speke victorie.
29 Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
A wickid man makith sad his cheer vnschamefastli; but he that is riytful, amendith his weie.
30 Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
No wisdom is, no prudence is, no counsel is ayens the Lord.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
An hors is maad redi to the dai of batel; but the Lord schal yyue helthe.
