Proverbe 21
1 Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
Jako potůčkové vod jest srdce královo v ruce Hospodinově; kamžkoli chce, nakloňuje ho.
2 Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
Všeliká cesta člověka přímá se zdá jemu, ale kterýž zpytuje srdce, Hospodin jest.
3 A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
Vykonávati spravedlnost a soud více se líbí Hospodinu nežli obět.
4 O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
Vysokost očí, širokost srdce, a orání bezbožných jest hříchem.
5 Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
Myšlení bedlivého všelijak ku prospěchu přicházejí, ale každého toho, kdož kvapný jest, toliko k nouzi.
6 Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
Pokladové jazykem lživým shromáždění jsou marnost pomíjející hledajících smrti.
7 Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
Zhouba, kterouž činí bezbožníci, bydliti bude u nich; nebo se zpěčují činiti soudu.
8 Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
Muž, jehož cesta převrácená jest, cizí jest, čistého pak dílo přímé jest.
9 Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
Lépe jest bydliti v koutě na střeše, nežli s ženou svárlivou v domě společném.
10 Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
Duše bezbožného žádá zlého, ani přítel jeho jemu příjemný nebývá.
11 Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
Posměvač když bývá trestán, hloupý bývá moudřejší; a když se uměle nakládá s moudrým, přijímá umění.
12 Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
Vyučuje Bůh spravedlivého na domě bezbožného, kterýž vyvrací bezbožné pro zlost.
13 Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
Kdo zacpává ucho své k volání chudého, i on sám volati bude, a nebude vyslyšán.
14 Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
Dar skrytý ukrocuje prchlivost, a pocta v klíně hněv prudký.
15 Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
Radostí jest spravedlivému činiti soud, ale hrůzou činitelům nepravosti.
16 Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
Člověk bloudící z cesty rozumnosti v shromáždění mrtvých odpočívati bude.
17 Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
Muž milující veselost nuzníkem bývá, a kdož miluje víno a masti, nezbohatne.
18 Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
Výplatou za spravedlivého bude bezbožný, a za upřímé ošemetný.
19 Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
Lépe jest bydliti v zemi pusté než s ženou svárlivou a zlostnou.
20 Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
Poklad žádostivý a olej jest v příbytku moudrého, bláznivý pak člověk zžírá jej.
21 Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
Kdo snažně následuje spravedlnosti a milosrdenství, nalézá život, spravedlnost i slávu.
22 Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
Do města silných vchází moudrý, a boří pevnost doufání jeho.
23 Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
Kdo ostříhá úst svých a jazyka svého, ostříhá od úzkosti duše své.
24 Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
Hrdého a pyšného jméno jest posměvač, kterýž vše s neochotností a pýchou dělá.
25 Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
Žádost lenivého zabijí jej, nebo nechtí ruce jeho dělati.
26 El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
Každého dne žádostí hoří, spravedlivý pak dává a neskoupí se.
27 Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
Obět bezbožných ohavností jest, ovšem pak jestliže by ji s nešlechetností obětovali.
28 Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
Svědek lživý zahyne, ale muž, kterýž co slyší, stále mluviti bude.
29 Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
Muž bezbožný zatvrzuje tvář svou, upřímý pak měří cestu svou.
30 Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
Není žádné moudrosti, ani opatrnosti, ani rady proti Hospodinu.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
Kůň strojen bývá ke dni boje, ale Hospodinovo jest vysvobození.
