Proverbe 21
1 Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
Manghai kah a lungbuei tah sokca tui bangla BOEIPA kut dongah om tih, a ngaih bangla boeih a hoihaeng.
2 Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
Longpuei boeih he hlang loh amah mikhmuh nen tah a thuem sak. Tedae BOEIPA long tah lungbuei ni a khiing a lang.
3 A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
Duengnah neh tiktamnah saii ham te BOEIPA loh hmueih lakah a ngaih.
4 O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
Mik dongkah buhuengpomnah neh lungbuei a mungkung he halang rhoek kah tholhnah hmaithoi ni.
5 Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
Bi haam kah kopoek tah kumkonah la om yoeyah tih, aka cukhat boeih khaw tloelnah la om yoeyah.
6 Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
A hong ol lamkah bisai neh thakvoh tah a honghi la huu tih, dueknah ni kang a toem coeng.
7 Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
Halang loh a tiktam la saii ham a aal dongah, amamih kah a rhoelrhanah loh amamih a hmuh bitni.
8 Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
A ko aka boi hlang kah longpuei tah kawn dae, aka cil tah a bisai a thuem pah.
9 Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
Hohmuhnah la aka om yuu neh hloih aka khueh kah im lakah tah, imphu bangkil ah khosak te then ngai.
10 Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
Halang kah a hinglu long tah boethae a ngaidam tih, a mikhmuh kah a hui te khaw rhen pawh.
11 Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
Hmuiyoi loh lai a sah vaengah hlangyoe khaw cueih tih, a cueih hamla a cangbam vaengah mingnah khaw a dang.
12 Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
Hlang dueng long tah halang imkhui khaw a cangbam mai dae, halang rhoek long tah a thae la a paimaelh.
13 Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
Tattloel kah a doek te a hna aka buem thil tah, amah a pang van vaengah doo uh mahpawh.
14 Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
A huephael kah kutdoe loh thintoek, a rhang dongkah kapbaih loh kosi aka tlung te a daeh sak.
15 Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
Hlang dueng hamtah tah a tiktamnah a saii te kohoenah la om tih, boethae aka saii rhoek ham tah porhaknah la om.
16 Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
Hlang aka cangbam kah longpuei lamloh kho aka hmang hlang tah, sairhai kah hlangping lakli ah duem.
17 Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
Kohoenah aka lungnah aih khaw hlang kah a tloelnah la poeh tih, misurtui neh situi aka lungnah khaw boei mahpawh.
18 Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
Halang te hlang dueng ham, hnukpoh te aka thuem ham tlansum la om.
19 Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
Hohmuhnah, konoinah neh yuu taengah olpungkacan la om lakah tah, khosoek khohmuen ah khosak he then ngai.
20 Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
Hlang cueih tolkhoeng kah thakvoh neh situi tah a naikap dae, hlang ang long tah te te a yoop.
21 Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
Duengnah neh sitlohnah aka hloem long tah, duengnah neh thangpomnah dongkah hingnah te a dang ni.
22 Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
Hlangrhalh rhoek kah khopuei te hlang cueih pakhat long ni a paan tih, a sarhi la a pangtungnah uh khaw a phil pah.
23 Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
A ol a ka aka tuem long tah, a hinglu te citcai khui lamkah a hoep a tlang.
24 Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
Thinlen, moemlal, a ming ah hmuiyoi long tah, thinpom althanah neh a saii.
25 Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
A kut loh a saii ham a aal dongah kolhnaw kah hoehhamnah loh amah a duek sak ni.
26 El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
Hnin takuem ah hoehhamnah te a ngaidam dae, aka dueng long tah a paek phoeiah khaw a hnaih moenih.
27 Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
Halang kah hmueih he tueilaehkoi ti bal vaengah, khonuen rhamtat la a khuen bal pueng.
28 Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
Laithae kah laipai tah paltham vetih, aka hnatun hlang long ni a thui yoeyah eh.
29 Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
Halang loh a mikhmuh dawk neh hlang a tanglue sak. Tedae aka thuem long tah a long, long ah a rhuep tih a yakming.
30 Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
BOEIPA aka tlai thil thai cueihnah khaw om pawh, lungcuei khaw om pawh, cilsuep khaw om thai pawh.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
Marhang khaw caemtloek hnin kah ham a tawn coeng dae, BOEIPA daengah ni loeihnah a dang.
