Proverbe 21
1 Inima împăratului este în mâna DOMNULUI, precum râurile de ape: el o întoarce oriîncotro voiește.
Padşahın ürəyi Rəbbin əlindədir, Onu su arxı kimi istədiyi səmtə döndərər.
2 Fiecare cale a omului este dreaptă în propriii ochi, dar DOMNUL cumpănește inimile.
İnsanın yolu öz gözündə düz sayılar, Lakin ürəkləri Rəbb yoxlayar.
3 A face dreptate și judecată este pentru DOMNUL mai bine primit decât sacrificiul.
Rəbb Ona qurban təqdimindən çox Salehliyə, ədalətə riayət edilməsini istər.
4 O privire măreață și o inimă mândră și arătura celui stricat, sunt păcat.
Təkəbbürlü baxış, lovğa ürək Pislərin işığı və günahıdır.
5 Gândurile celui harnic tind doar la abundență dar ale fiecăruia care este pripit doar la lipsă.
Çalışqanın niyyəti xeyir gətirər, Tələsən ehtiyac içinə düşər.
6 Obținerea de tezaure printr-o limbă mincinoasă este o deșertăciune aruncată încolo și încoace de cei ce caută moartea.
Yalançılıqla qazanılan xəzinə Havaya yayılan sis-dumandır, bir ölüm tələsidir.
7 Jaful celor stricați îi va nimici, pentru că refuză să facă judecată.
Zorakılığına görə pislər süpürülüb atılacaq, Çünki onlar ədalətə əməl etmək istəmir.
8 Calea omului este perversă și sucită, dar cât despre cel pur, lucrarea lui este dreaptă.
Günahkarın yolu dolaşıqdır, Pak insanın etdiyi doğru sayılır.
9 Mai bine este să locuiești într-un colț al acoperișului casei, decât cu o femeie arțăgoasă într-o casă largă.
Davakar arvadla bir evdə yaşamaqdansa Damın bir küncündə yaşamaq yaxşıdır.
10 Sufletul celui stricat dorește răul; aproapele său nu găsește favoare în ochii lui.
Pis insan şərə can atar, Qonşusu gözündə lütf tapmaz.
11 Când batjocoritorul este pedepsit, cel simplu este făcut înțelept; și când cel înțelept este instruit, primește cunoaștere.
Rişxəndçini cərimə etsən, cahil bundan hikmət alar, Hikmətli ibrətdən bilik qazanar.
12 Omul drept cu înțelepciune ia aminte la casa celui stricat, dar Dumnezeu răstoarnă pe cei stricați din cauza stricăciunii lor.
Saleh insan pislərin evi barədə düşünər, Çünki pislər alt-üst olub bəlaya düşər.
13 Oricine își astupă urechile la strigătul săracului, va striga și el, dar nu va fi ascultat.
Qulağını tutub kasıbın fəryadını eşitməyənin Fəryadına cavab verilməyəcək.
14 Un dar dat în taină potolește mânia, și o răsplată în sân, furia aprinsă.
Gizli hədiyyə qəzəbi, Qoltuqdakı rüşvət hiddəti yatırar.
15 Este bucurie pentru cel drept să facă judecată, dar nimicire va fi celor ce lucrează nelegiuire.
Haqq öz yerinə gələndə saleh sevinər, Şər iş görənin başı bəlaya düşər.
16 Omul care rătăcește în afara căii înțelegerii va rămâne în adunarea celor morți.
Kim ki ağlın yolundan çıxar, Ölülər camaatı arasında uyuyar.
17 Cel ce iubește plăcerea va fi un om sărac; cel ce iubește vinul și untdelemnul nu va fi bogat.
Zövq-səfaya düşkün olan ehtiyaca düşər, Şərab və yağlı yemək hərisi sərvət tapmaz.
18 Cel stricat va fi o răscumpărare pentru cel drept și călcătorul de lege pentru cel integru.
Pis insan salehin yerinə, Xain əməlisalehin əvəzinə girov verilər.
19 Mai bine este să locuiești în pustie, decât cu o femeie certăreață și mânioasă.
Davakar, deyingən arvadla yaşamaqdansa Çöllükdə yaşamaq yaxşıdır.
20 Este un tezaur de dorit și untdelemn în locuința înțeleptului, dar un om prost le cheltuiește complet.
Hikmətlinin evində istənilən xəzinə və bolluq var, Axmağın nəyi varsa, yeyib-qurtarar.
21 Cel ce urmează dreptate și milă găsește viață, dreptate și onoare.
Salehlik və sədaqətin ardınca gedən Həyat, salehlik və şərəf tapar.
22 Un om înțelept escaladează cetatea celui tare și dărâmă tăria încrederii ei.
Bir hikmətli qəhrəmanların şəhərinə hücum çəkər, Alınmaz qalanı darmadağın edər.
23 Oricine își ține gura sa și limba sa, își ține sufletul lui de la tulburare.
Ağzını, dilini tutan insan Canını bəlalardan saxlayar.
24 Batjocoritor mândru și îngâmfat este numele lui, al celui ce lucrează în furie mândră.
Lovğa, təkəbbürlü adam rişxəndçi adlanır, Lovğalandıqca lovğalanır.
25 Dorința celui leneș îl ucide, fiindcă mâinile lui refuză să muncească.
Tənbəlin arzusu onu ölümə aparır, Çünki əlləri zəhmətdən qaçır.
26 El dorește cu lăcomie cât este ziua de lungă, dar cel drept dă și nu se zgârcește.
Tənbəl bütün gün çox şey arzulayar, Salehsə əsirgəmədən azuqə paylayar.
27 Sacrificiul celui stricat este urâciune; cu cât mai mult când îl aduce cu o minte stricată?
Şər adamın etdiyi qurban iyrəncdir, Pis niyyətlə təqdim olunarsa, daha pisdir.
28 Un martor fals va pieri, dar omul care ascultă vorbește statornic.
Yalançı şahid həlak olar, Söz eşidən həmişə danışdırılar.
29 Un om stricat își înăsprește fața, dar cel integru își conduce calea.
Şər adam üzünü sərtləşdirər, Əməlisaleh tutduğu yolu möhkəmləndirər.
30 Nu este nici înțelepciune, nici înțelegere, nici sfat împotriva DOMNULUI.
Heç bir hikmət, dərrakə, ibrət Rəbbin qarşısında dayana bilməz.
31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar siguranța este a DOMNULUI.
Atlar döyüş günü üçün hazırlanar, Amma zəfəri Rəbb qazandırar.
