Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Вино — то насмі́шник, напій п'янки́й — галасу́н, і кожен, хто блу́дить у ньому, немудрий.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
Страх царя — як рик лева; хто до гніву дово́дить його́, — проти свого життя прогрішає.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
Слава люди́ні, що гнів покидає, а кожен глупа́к вибуха́є.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
Лінивий не о́ре із о́сени, а захоче в жнива́ — і нічо́го нема.
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
Рада в серці люди́ни — глибока вода, і розумна люди́на її повиче́рпує.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Багато людей себе звуть милосердними, та вірну люди́ну хто зна́йде?
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
У своїй непови́нності праведний ходить, — блаженні по ньому сини його!
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
Цар сидить на судде́вім престолі, всяке зло розганяє своїми очима.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
Хто скаже: „Очи́стив я серце своє, очистився я від свого гріха́?“
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
Вага неоднакова, неоднакова міра, — обо́є вони — то оги́да для Господа.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
Навіть юна́к буде пі́знаний з чи́нів своїх, — чи чин його чистий й чи про́стий.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
Ухо, що слухає, й око, що бачить, — Господь учинив їх обо́є.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Не кохайся в спанні́, щоб не збідні́ти; розплю́щ свої очі — та хлібом наси́ться!
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
„Зле, зле!“каже той, хто купує, а як пі́де собі, тоді хва́литься ку́пном.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Є золото й пе́рел багато, та розумні уста́ — найцінніший то по́суд.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Візьми його о́діж, бо він поручивсь за чужого, і за чужи́нку візьми його за́став.
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
Хліб з неправди солодкий люди́ні, та піско́м потім бу́дуть напо́внені у́ста її.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Тримаються за́міри радою, і війну прова́дь мудрими ра́дами.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Виявляє обмо́вник таємне, а ти не втручайся до того, ле́гко хто розту́лює уста свої.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
Хто кляне свого батька та матір свою, — погасне світильник йому серед те́мряви!
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
Спа́док спо́чатку заскоро набу́тий, — не буде кінець його поблагосло́влений!
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
Не кажи: „Надолу́жу я зло!“— май надію на Господа, і Він допоможе тобі.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Вага неоднакова — то оги́да для Господа, а ома́нливі ша́льки не добрі.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
Від Господа — кроки люди́ни, а люди́на — як вона зрозуміє дорогу свою?
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
Тене́та люди́ні казати „святе́“нерозважно, а зго́дом свої обітни́ці досліджувати.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
Мудрий цар розпо́рошить безбожних, і зве́рне на них своє ко́ло для мук.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
Дух люди́ни — світильник Господній, що все ну́тро обшукує.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Милість та правда царя стережуть, і трона свого він підтримує милістю.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
Окраса юна́цтва — їхня сила, а пишність стари́х — сивина́.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
Синяки́ від побоїв — то масть лікува́льна на злого, та вдари нутру́ живота.
