Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Mvinyo ni mdhihaki na kileo ni mgomvi; yeyote apotoshwaye navyo hana hekima.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
Ghadhabu ya mfalme ni kama ngurumo ya simba; yeye amkasirishaye hupoteza uhai wake.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
Ni kwa heshima ya mtu kujitenga ugomvi, bali kila mpumbavu ni mwepesi kugombana.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
Mvivu halimi kwa majira; kwa hiyo wakati wa mavuno hutazama lakini hapati chochote.
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
Makusudi ya moyo wa mwanadamu ni maji yenye kina, lakini mtu mwenye ufahamu huyachota.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Watu wengi hujidai kuwa na upendo usiokoma, bali mtu mwaminifu ni nani awezaye kumpata?
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
Mtu mwenye haki huishi maisha yasiyo na lawama, wamebarikiwa watoto wake baada yake.
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
Wakati mfalme aketipo katika kiti chake cha enzi kuhukumu, hupepeta ubaya wote kwa macho yake.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
Ni nani awezaye kusema, “Nimeuweka moyo wangu safi; mimi ni safi na sina dhambi?”
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
Mawe ya kupimia yaliyo tofauti na vipimo tofauti, Bwana huchukia vyote viwili.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
Hata mtoto hujulikana kwa matendo yake, kama tabia yake ni safi na adili.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
Masikio yasikiayo na macho yaonayo, Bwana ndiye alivifanya vyote viwili.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Usiupende usingizi la sivyo utakuwa maskini, uwe macho nawe utakuwa na chakula cha akiba.
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
“Haifai, haifai!” asema mnunuzi, kisha huondoka akijisifia ununuzi wake.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Dhahabu kunayo, na marijani kwa wingi, lakini midomo inenayo maarifa ni kito cha thamani kilicho adimu.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Chukua vazi la yule awekaye dhamana kwa ajili ya mgeni; lishikilie iwe dhamana kama anafanya hivyo kwa ajili ya mwanamke mpotovu.
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
Chakula kilichopatikana kwa hila ni kitamu kwa mwanadamu, bali huishia na kinywa kilichojaa changarawe.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Fanya mipango kwa kutafuta mashauri, ukipigana vita, tafuta maelekezo.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Maneno ya kusengenya husababisha kutokuaminika, kwa hiyo mwepuke mtu anayezungumza kupita kiasi.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
Ikiwa mtu atamlaani baba yake au mama yake, taa yake itazimwa katika giza nene.
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
Urithi upatikanao haraka mwanzoni, hautabarikiwa mwishoni.
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
Usiseme, “Nitakulipiza kwa ajili ya kosa hili!” Mngojee Bwana, naye atakuokoa.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Bwana anachukia sana mawe ya kupimia ya udanganyifu, nazo mizani zisizo halali hazimpendezi.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
Hatua za mtu huongozwa na Bwana. Anawezaje basi mtu yeyote kuelewa njia yake mwenyewe?
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
Ni mtego kwa mtu kuweka wakfu kitu kwa haraka na baada ya kitambo kidogo kufikiria tena nadhiri zake.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
Mfalme mwenye hekima hupepeta waovu, hulipitisha gurudumu la kupuria juu yao.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
Taa ya Bwana huchunguza roho ya mwanadamu, huchunguza utu wake wa ndani.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Upendo na uaminifu humweka mfalme salama, kwa njia ya upendo, kiti chake cha enzi huwa salama.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
Utukufu wa vijana ni nguvu zao, mvi ni fahari ya uzee.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
Mapigo na majeraha huusafisha ubaya, nayo michapo hutakasa utu wa ndani.
