Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Vino je zasmehovalec, močna pijača je huda in kdorkoli je s tem zaveden, ni moder.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
Kraljev strah je kakor rjovenje leva; kdorkoli ga draži do jeze, greši zoper svojo lastno dušo.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
Za človeka je čast, da odneha od prepira, toda vsak bedak se bo vmešaval.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
Lenuh ne bo oral zaradi razloga mraza, zatorej bo prosil v času žetve in ničesar ne bo imel.
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
Nasvet v človekovem srcu je podoben globoki vodi, toda razumevajoč človek ga bo izvlekel.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Večina ljudi bo vsakemu razglašala svojo lastno dobroto, toda kdo lahko najde zvestega človeka?
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
Pravičen človek hodi v svoji neokrnjenosti, njegovi otroci so blagoslovljeni za njim.
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
Kralj, ki sedi na sodnem prestolu, s svojimi očmi vse zlo razkropi proč.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
Kdo lahko reče: »Svoje srce sem očistil, čist sem pred svojim grehom?«
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
Neenake uteži in neenake mere, oboji so Gospodu podobna ogabnost.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
Celo otrok je spoznan po svojih dejanjih, če so njegova dela čista in če so ta pravilna.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
Uho, ki sliši in oko, ki vidi, celo oboje je naredil Gospod.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Ne ljubi spanja, da ne bi prišel v revščino, odpri svoje oči in nasičen boš s kruhom.
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
» To je ničvredno, to je ničvredno, « pravi kupec, toda ko je odšel svojo pot, potem se baha.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Je zlato in množica rubinov, toda ustnice spoznanja so dragocen dragulj.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Vzemi obleko tistega, ki je pôrok za tujca in vzemi jamstvo od njega za tujo žensko.
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
Kruh prevare je sladek človeku, toda njegova usta bodo potem napolnjena z gramozom.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Vsak namen je utrjen s posvetovanjem in vojskuješ se z dobrim nasvetom.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Kdor gre naokrog kakor tožljivec, razodeva skrivnosti, zato se ne vmešavaj s tistim, ki laska s svojimi ustnicami.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
Kdorkoli preklinja svojega očeta ali svojo mater, bo njegova svetilka ugasnjena v zatemnjeno temo.
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
Dediščina je lahko v začetku naglo pridobljena, toda njen konec ne bo blagoslovljen.
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
Ne reci: »Jaz bom poplačal zlo, « temveč čakaj na Gospoda in rešil te bo.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Različne uteži so ogabnost Gospodu in varljiva tehtnica ni dobra.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
Človekovi opravki so od Gospoda, kako lahko potem človek razume svojo lastno pot?
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
Zanka je človeku, ki požira to, kar je sveto in da po zaobljubah dela poizvedovanje.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
Moder kralj razkropi zlobne in nadnje prinaša kolo.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
Človeški duh je Gospodova sveča, ki preiskuje vse notranje dele trebuha.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Usmiljenje in resnica ohranjata kralja in njegov prestol drži pokonci usmiljenje.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
Slava mladeničev je njihova moč, lepota starcev pa je siva glava.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
Modrica od rane očiščuje zlo, tako storijo udarci biča notranjim delom trebuha.
