Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Вино је подсмевач и силовито пиће немирник, и ко год за њим лута неће бити мудар.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
Страх је царев као рика младог лава; ко га дражи, греши својој души.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
Слава је човеку да се окани свађе; а ко је год безуман, уплеће се.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
Ради зиме ленивац не оре; проси о жетви, и ништа не добија.
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
Савет је у срцу човечијем дубока вода, али човек разуман црпе га.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Највише људи хвали се својом добротом; али ко ће наћи човека истинитог?
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
Праведник једнако ходи у безазлености својој; благо синовима његовим после њега!
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
Цар седећи на престолу судском расипа очима својим свако зло.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
Ко може рећи: Очистио сам срце своје, чист сам од греха свог?
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
Двојак потег и двојака мера, обоје је мрско Господу.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
По делима својим познаје се и дете хоће ли бити чисто и хоће ли бити право дело његово.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
Ухо које чује, и око које види, обоје је Господ начинио.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Не љуби сна, да не осиромашиш; отварај очи своје, и бићеш сит хлеба.
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
Не ваља, не ваља, говори ко купује, а кад отиде онда се хвали.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Има злата и много бисера, али су мудре усне најдрагоценији накит.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Узми хаљину ономе који се подјемчи за туђина, узми залог од њега за туђинку.
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
Сладак је човеку хлеб од преваре, али му се после напуне уста песка.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Мисли се утврђују саветом; зато разумно ратуј.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Ко открива тајну, поступа неверно; зато се не мешај с оним који разваљује уста.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
Ко псује оца свог или матер своју, његов ће се жижак угасити у црном мраку.
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
Наследство које се из почетка брзо добија, не бива на послетку благословено.
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
Не говори: Вратићу зло. Чекај Господа, и сачуваће те.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Мрзак је Господу двојак потег, мерила лажна нису добра.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
Од Господа су кораци човечји, а човек како ће разумети пут његов?
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
Замка је човеку да прождре светињу, и после завета опет да тражи.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
Мудар цар расипа безбожнике и пушта на њих коло.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
Видело је Господње душа човечија, истражује све што је у срцу.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Милост и истина чувају цара, и милошћу подупире свој престо.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
Слава је младићима сила њихова, а старцима част седа коса.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
Модрице од боја и ударци који продиру до срца јесу лек зломе.
