Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Vino je potsmjevaè i silovito piæe nemirnik, i ko god za njim luta neæe biti mudar.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
Strah je carev kao rika mladoga lava; ko ga draži, griješi svojoj duši.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
Slava je èovjeku da se okani svaðe; a ko je god bezuman, upleæe se.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
Radi zime ljenivac ne ore; prosi o žetvi, i ništa ne dobija.
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
Savjet je u srcu èovjeèijem duboka voda, ali èovjek razuman crpe ga.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Najviše ljudi hvali se svojom dobrotom; ali ko æe naæi èovjeka istinita?
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
Pravednik jednako hodi u bezazlenosti svojoj; blago sinovima njegovijem poslije njega!
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
Car sjedeæi na prijestolu sudskom rasipa oèima svojim svako zlo.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
Ko može reæi: oèistio sam srce svoje, èist sam od grijeha svojega?
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
Dvojak poteg i dvojaka mjera, oboje je mrsko Gospodu.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
Po djelima svojim poznaje se i dijete hoæe li biti èisto i hoæe li biti pravo djelo njegovo.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
Uho koje èuje, i oko koje vidi, oboje je Gospod naèinio.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Ne ljubi sna, da ne osiromašiš; otvoraj oèi svoje, i biæeš sit hljeba.
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
Ne valja, ne valja, govori ko kupuje, a kad otide onda se hvali.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Ima zlata i mnogo bisera, ali su mudre usne najdragocjeniji nakit.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Uzmi haljinu onome koji se podjemèi za tuðina, uzmi zalog od njega za tuðinku.
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
Sladak je èovjeku hljeb od prijevare, ali mu se poslije napune usta pijeska.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Misli se utvrðuju savjetom; zato razumno ratuj.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Ko otkriva tajnu, postupa nevjerno; zato se ne miješaj s onijem koji razvaljuje usta.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
Ko psuje oca svojega ili mater svoju, njegov æe se žižak ugasiti u crnom mraku.
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
Našljedstvo koje se iz poèetka brzo dobija, ne biva na pošljetku blagosloveno.
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
Ne govori: vratiæu zlo. Èekaj Gospoda, i saèuvaæe te.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Mrzak je Gospodu dvojak poteg, mjerila lažna nijesu dobra.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
Od Gospoda su koraci èovjeèji, a èovjek kako æe razumjeti put njegov?
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
Zamka je èovjeku da proždre svetinju, i poslije zavjeta opet da traži.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
Mudar car rasipa bezbožnike i pušta na njih kolo.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
Vidjelo je Gospodnje duša èovjeèija, istražuje sve što je u srcu.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Milost i istina èuvaju cara, i milošæu podupire svoj prijesto.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
Slava je mladiæima sila njihova, a starcima èast sijeda kosa.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
Modrice od boja i udarci koji prodiru do srca jesu lijek zlome.
