Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Vīns ir zobgalis, stiprs dzēriens trakgalvis; kas no tā straipalē, nav gudrs.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
Ķēniņa draudi ir kā jauna lauvas rūkšana; kas viņu apkaitina, tas grēko pret savu dzīvību.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
Vīram gods, būt tālu no bāršanās; bet kas vien ģeķis, iemaisās.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
Aukstuma dēļ sliņķis near; pļaujamā laikā viņš meklēs augļus, bet nekā!
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
Vīra padoms sirdī ir dziļš ūdens, bet gudrs vīrs to izsmeļ.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Ir daudz, kas katrs savu labu sirdi teic; bet uzticamu vīru, kas to atradīs!
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
Taisnais staigā savā skaidrībā; svētīgi būs viņa bērni pēc viņa!
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
Ķēniņš, uz soģa krēsla sēžot, izdeldē visu ļaunu ar savām acīm.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
Kas var sacīt: Es esmu šķīsts savā sirdī, es esmu tīrs no grēkiem?
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
Divējāds svars un divējāds mērs, šie abi Tam Kungam ir negantība.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
Jau pie bērna darbošanās var nomanīt, vai viņa vīra darbi būs skaidri un taisni.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
Ausi dzirdošu un aci redzošu, abas darījis Tas Kungs.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Nemīlē miegu, ka nepalieci par nabagu; atdari savas acis, tad būsi maizes paēdis.
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
„Slikts, slikts!“saka pircējs; bet aizgājis, tad lielās.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Ja arī zelta un pērļu ir daudz, tomēr tas skaistākais glītums ir gudras lūpas.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
„Atņem viņam drēbi, jo tas priekš sveša galvojis, un tā nezināmā parādnieka vietā ķīlā tu to!“
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
Zagta maize dažam salda, bet pēcgalā viņa mute būs pilna zvirgzdu.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Ar padomu ved nodomus galā, un karu tu vedi ar gudriem padomiem.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Mēlnesis apkārt lienot izpļurkstē, kas slēpjams; bet tu netinies ar to, kas savu muti nevalda.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
Kas tēvu un māti lād, tā spīdeklis izdzisīs visu dziļākā tumsībā,
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
Mantība, ko no pirmā gala iegūst, beidzamā galā nebūs svētīga.
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
Nesaki: Es atriebšu ļaunu! Gaidi uz To Kungu, un viņš tevi izpestīs.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Divējāds svars Tam Kungam negantība, un viltīgs svara kauss nav labs.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
No Tā Kunga ir cilvēka soļi; kā gan cilvēks izprastu savu ceļu!
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
Svētas lietas aplam solīt un pēc apdomāt, būs cilvēkam par valgu.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
Gudrs ķēniņš izdeldē bezdievīgos un ved skrituli pār tiem.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
Dieva gaišums ir cilvēka dvēsele, kas pārzina visu sirds dziļumu.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Žēlastība un ticība pasargā ķēniņu, un caur žēlastību stāv stiprs viņa goda krēsls.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
Jaunekļu krāšņums ir viņu spēks, un sirmi mati veco goda kronis.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
Zilu un jēlu sapērt, tā nelieti noberž tīru un ar sitieniem līdz kauliem.
