Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Luxuriosa res vinum, et tumultuosa ebrietas: quicumque his delectatur non erit sapiens.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
Sicut rugitus leonis, ita et terror regis: qui provocat eum peccat in animam suam.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
Honor est homini qui separat se a contentionibus; omnes autem stulti miscentur contumeliis.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
Propter frigus piger arare noluit; mendicabit ergo æstate, et non dabitur illi.
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
Sicut aqua profunda, sic consilium in corde viri; sed homo sapiens exhauriet illud.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Multi homines misericordes vocantur; virum autem fidelem quis inveniet?
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
Justus qui ambulat in simplicitate sua beatos post se filios derelinquet.
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
Rex qui sedet in solio judicii dissipat omne malum intuitu suo.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
Quis potest dicere: Mundum est cor meum; purus sum a peccato?
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
Pondus et pondus, mensura et mensura: utrumque abominabile est apud Deum.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
Ex studiis suis intelligitur puer, si munda et recta sint opera ejus.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
Aurem audientem, et oculum videntem: Dominus fecit utrumque.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Noli diligere somnum, ne te egestas opprimat: aperi oculos tuos, et saturare panibus.
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
Malum est, malum est, dicit omnis emptor; et cum recesserit, tunc gloriabitur.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Est aurum et multitudo gemmarum, et vas pretiosum labia scientiæ.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Tolle vestimentum ejus qui fidejussor extitit alieni, et pro extraneis aufer pignus ab eo.
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
Suavis est homini panis mendacii, et postea implebitur os ejus calculo.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Cogitationes consiliis roborantur, et gubernaculis tractanda sunt bella.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Ei qui revelat mysteria, et ambulat fraudulenter, et dilatat labia sua, ne commiscearis.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
Qui maledicit patri suo et matri, extinguetur lucerna ejus in mediis tenebris:
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
hæreditas ad quam festinatur in principio, in novissimo benedictione carebit.
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
Ne dicas: Reddam malum: exspecta Dominum, et liberabit te.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Abominatio est apud Dominum pondus et pondus; statera dolosa non est bona.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
A Domino diriguntur gressus viri: quis autem hominum intelligere potest viam suam?
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
Ruina est homini devorare sanctos, et post vota retractare.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
Dissipat impios rex sapiens, et incurvat super eos fornicem.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
Lucerna Domini spiraculum hominis, quæ investigat omnia secreta ventris.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Misericordia et veritas custodiunt regem, et roboratur clementia thronus ejus.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
Exsultatio juvenum fortitudo eorum, et dignitas senum canities.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
Livor vulneris absterget mala, et plagæ in secretioribus ventris.
