Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Wiyn is a letcherouse thing and drunkenesse is ful of noise; who euere delitith in these, schal not be wijs.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
As the roryng of a lioun, so and the drede of the kyng; he that territh hym to ire, synneth ayens his owne lijf.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
It is onour to a man that departith hym silf fro stryuyngis; but fonned men ben medlid with dispisyngis.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
A slow man nolde ere for coold; therfor he schal begge in somer, and me schal not yyue to hym.
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
As deep watir, so counsel is in the herte of a man; but a wijs man schal drawe it out.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Many men ben clepid merciful; but who schal fynde a feithful man?
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
Forsothe a iust man that goith in his simplenesse, schal leeue blessid sones aftir hym.
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
A king that sittith in the seete of doom, distrieth al yuel bi his lokyng.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
Who may seie, Myn herte is clene; Y am clene of synne?
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
A weiyte and a weiyte, a mesure and a mesure, euer eithir is abhomynable at God.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
A child is vndurstondun bi hise studies, yf his werkis ben riytful and cleene.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
An eere heringe, and an iye seynge, God made euere eithir.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Nyle thou loue sleep, lest nedynesse oppresse thee; opene thin iyen, and be thou fillid with looues.
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
Ech biere seith, It is yuel, it is yuel; and whanne he hath go awey, thanne he schal haue glorie.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Gold, and the multitude of iemmes, and a preciouse vessel, ben the lippis of kunnyng.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Take thou awei the cloth of hym, that was borewe of an othere man; and for straungeris take thou awei a wed fro hym.
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
The breed of a leesing is sweet to a man; and aftirward his mouth schal be fillid with rikenyng.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Thouytis ben maad strong bi counselis; and bateils schulen be tretid bi gouernals.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Be thou not medlid with him that schewith pryuetees, and goith gylefulli, and alargith hise lippis.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
The liyt of hym that cursith his fadir and modir, schal be quenchid in the myddis of derknessis.
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
Eritage to which me haastith in the bigynnyng, schal wante blessing in the laste tyme.
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
Seie thou not, Y schal yelde yuel for yuel; abide thou the Lord, and he schal delyuere thee.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Abhomynacioun at God is weiyte and weiyte; a gileful balaunce is not good.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
The steppis of man ben dressid of the Lord; who forsothe of men mai vndurstonde his weie?
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
Falling of man is to make auow to seyntis, and aftirward to withdrawe the vowis.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
A wijs kyng scaterith wickid men; and bowith a bouwe of victorie ouer hem.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
The lanterne of the Lord is the spirit of man, that sekith out alle the priuetees of the wombe.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Merci and treuthe kepen a kyng; and his trone is maad strong bi mekenesse.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
The ful out ioiyng of yonge men is the strengthe of hem; and the dignyte of elde men is hoornesse.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
The wannesse of wounde schal wipe aweie yuels, and woundis in the priuyere thingis of the wombe.
