Proverbe 20
1 Vinul este un batjocoritor, băutura tare este zgomotoasă; și oricine este înșelat cu ele nu este înțelept.
Víno činí posměvače, a nápoj opojný nepokojného; pročež každý, kdož se kochá v něm, nebývá moudrý.
2 Spaima unui împărat este ca răgetul unui leu; oricine îl provoacă la mânie păcătuiește împotriva propriului suflet.
Hrůza královská jako řvání mladého lva; kdož ho rozhněvá, hřeší proti životu svému.
3 Este onoare pentru un om să se oprească de la ceartă, dar fiecare nebun se va amesteca.
Přestati od sváru jest to každému ku poctivosti, ale kdožkoli se do nich zapletá, blázen jest.
4 Cel leneș nu va ara din cauza frigului; de aceea va cerși la seceriș și nu va avea nimic.
Lenoch neoře pro zimu, pročež žebrati bude ve žni, ale nadarmo.
5 Sfatul în inima omului este ca apa adâncă, dar un om al înțelegerii îl va scoate afară.
Rada v srdci muže voda hluboká, muž však rozumný dosáhne jí.
6 Cei mai mulți oameni vor vesti fiecare propria bunătate, dar cine poate găsi un om credincios?
Větší díl lidí honosí se účinností svou, ale v pravdě takového kdo nalezne?
7 Cel drept umblă în integritatea sa; copiii lui sunt binecuvântați după el.
Spravedlivý ustavičně chodí v upřímnosti své; blažení synové jeho po něm.
8 Un împărat care șade pe tronul de judecată risipește tot răul cu ochii săi.
Král sedě na soudné stolici, rozhání očima svýma všecko zlé.
9 Cine poate spune: Mi-am curățit inima, sunt purificat de păcatul meu?
Kdo může říci: Očistil jsem srdce své? Čist jsem od hříchu svého?
10 Greutăți diferite și măsuri diferite, amândouă sunt același fel de urâciune pentru DOMNUL.
Závaží rozdílná a míra rozdílná, obé to ohavností jest Hospodinu.
11 Chiar un copil este cunoscut prin faptele sale, dacă lucrarea sa este pură și dacă este dreaptă.
Po skutcích svých poznáno bývá také i pachole, jest-li upřímé a pravé dílo jeho.
12 Urechea care aude și ochiul care vede, DOMNUL le-a făcut chiar pe amândouă.
Ucho, kteréž slyší, a oko, kteréž vidí, obé to učinil Hospodin.
13 Nu iubi somnul, ca nu cumva să ajungi la sărăcie; deschide-ți ochii și te vei sătura cu pâine.
Nemiluj snu, abys nezchudl, otevři oči své, a nasytíš se chlebem.
14 Rău! Rău! spune cumpărătorul, dar după ce pleacă pe calea sa, atunci se fălește.
Zlé, zlé, říká ten, kdož kupuje, a odejda, tedy se chlubí.
15 Este aur și o mulțime de rubine, dar buzele cunoașterii sunt bijuterie de preț.
Zlato a množství perel, a nejdražší klínot jsou rtové umělí.
16 Ia-i haina celui care este garant pentru un străin și ia o garanție de la el pentru o femeie străină.
Vezmi roucho toho, kterýž slíbil za cizího, a kdo za cizozemku, základ jeho.
17 Pâinea înșelăciunii este dulce pentru un om, dar după aceea gura i se va umple cu pietriș.
Chutný jest někomu chléb falše, ale potom ústa jeho pískem naplněna bývají.
18 Fiecare scop este întemeiat prin sfat; și cu sfat bun fă război.
Myšlení radou upevňuj, a s opatrnou radou veď boj.
19 Cel ce umblă ca un bârfitor dezvăluie taine; de aceea nu te amesteca cu cel ce flatează cu buzele sale.
Kdo vynáší tajnost, chodí neupřímě, pročež k lahodícímu rty svými nepřiměšuj se.
20 Oricine înjură pe tatăl său, sau pe mama sa, lampa lui va fi stinsă în negrul întunericului.
Kdo zlořečí otci svému neb matce své, zhasne svíce jeho v temných mrákotách.
21 O moștenire poate fi obținută în grabă la început, dar sfârșitul ei nu va fi binecuvântat.
Dědictví rychle z počátku nabytému naposledy nebývá dobrořečeno,
22 Nu spune: Voi răsplăti răul! Ci așteaptă pe DOMNUL și el te va salva.
Neříkej: Odplatím se zlým; očekávej na Hospodina, a vysvobodí tě.
23 Greutăți diferite sunt urâciune pentru DOMNUL, și o balanță înșelătoare nu este bună.
Ohavností jsou Hospodinu závaží rozdílná, a váhy falešné neoblibuje.
24 Umbletele omului sunt de la DOMNUL; cum poate atunci un om să înțeleagă propria cale?
Od Hospodina jsou krokové muže, ale člověk jak vyrozumívá cestě jeho?
25 Este o cursă pentru omul care mănâncă ceea ce este sfânt și după promisiuni face cercetare.
Osídlo jest člověku pohltiti věc posvěcenou, a po slibu zase toho vyhledávati.
26 Un împărat înțelept risipește pe cei stricați și trece cu roata peste ei.
Král moudrý rozptyluje bezbožné, a uvodí na ně pomstu.
27 Duhul omului este candela DOMNULUI, cercetând toate părțile adânci ale pântecelui.
Duše člověka jest svíce Hospodinova, kteráž zpytuje všecky vnitřnosti srdečné.
28 Mila și adevărul păstrează pe împărat, și tronul său este susținut prin milă.
Milosrdenství a pravda ostříhají krále, a milosrdenstvím podpírá se trůn jeho.
29 Gloria tinerilor este puterea lor, și frumusețea bătrânilor este părul cărunt.
Ozdoba mládenců jest síla jejich, a okrasa starců šediny.
30 Învinețirea unei răni curăță de rău; la fel și loviturile, părțile ascunse ale pântecelui.
Modřiny ran jsou lékařství při zlém, a bití vnitřnostem života.
