Proverbe 2
1 Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele și vei ascunde poruncile mele în tine,
Сине мој, ако примиш речи моје, и заповести моје сахраниш код себе,
2 Astfel încât îți apleci urechea la înțelepciune și îți dedici inima înțelegerii,
Да пази ухо твоје на мудрост, и пригнеш срце своје к разуму,
3 Da, dacă strigi după cunoaștere și îți înalți vocea pentru înțelegere,
Ако призовеш мудрост, и к разуму подигнеш глас свој,
4 Dacă o cauți precum argintul și o cercetezi ca pe tezaure ascunse,
Ако га устражиш као сребро, и као сакривено благо ако добро устражиш;
5 Atunci vei înțelege teama de DOMNUL și vei găsi cunoașterea lui Dumnezeu.
Тада ћеш разумети страх Господњи, и познање Божије наћи ћеш.
6 Fiindcă DOMNUL dă înțelepciune; din gura lui vin cunoaștere și înțelegere.
Јер Господ даје мудрост, из Његових уста долази знање и разум.
7 El strânge înțelepciune sănătoasă pentru cel drept; este un scut celor ce umblă cu integritate.
Чува правима шта доиста јесте, штит је онима који ходе у безазлености,
8 El păzește cărările judecății și păstrează calea sfinților săi.
Да би се држали стаза правих, а Он чува пут светаца својих.
9 Atunci vei înțelege dreptatea și judecata și echitatea, da, fiecare cărare bună.
Тада ћеш разумети правду и суд и шта је право, и сваки добри пут.
10 Când înțelepciunea intră în inima ta și cunoașterea este plăcută sufletului tău,
Кад дође мудрост у срце твоје, и знање омили души твојој,
11 Atunci discernerea te va păstra, înțelegerea te va păzi,
Помњивост ће пазити на те, разум ће те чувати,
12 Pentru a te scăpa de calea omului rău, de omul care vorbește lucruri perverse;
Избављајући те од зла пута, од људи који говоре опаке ствари,
13 De cel care lasă cărările integrității pentru a umbla pe căile întunericului;
Који остављају праве путе да иду путевима мрачним,
14 Care se bucură să facă răul și se desfată în perversitatea celui stricat;
Који се радују зло чинећи, и играју у злим опачинама;
15 Ale căror căi sunt strâmbe și perverși în cărările lor;
Којих су путеви криви, и сами су опаки на стазама својим;
16 Pentru a te elibera de femeia străină, chiar de străina care lingușește prin cuvintele ei;
Избављајући те од жене туђе, од туђинке, која ласка својим речима,
17 Care părăsește pe călăuza tinereții ei și uită legământul Dumnezeului ei,
Која оставља вођу младости своје, и заборавља завет Бога свог.
18 Deoarece casa ei se apleacă spre moarte și cărările ei spre cei morți.
Јер к смрти води дом њен, и к мртвима стазе њене.
19 Niciunul dintre cei ce merg la ea nu se mai întoarce, nici cărările vieții nu apucă.
Ко год уђе к њој не враћа се, нити излази на пут животни.
20 Ca să umbli pe calea celor buni și să ții cărările celor drepți.
Зато ходи путем добрих, и држи се стаза праведничких.
21 Fiindcă toți cei integri vor locui în țară și cei desăvârșiți vor rămâne în ea.
Јер ће праведници наставати на земљи, и безазлени ће остати на њој.
22 Dar cei stricați vor fi stârpiți de pe pământ și călcătorii [de lege] vor fi dezrădăcinați din el.
А безбожни ће се истребити са земље, и безаконици ће се ишчупати из ње.
