Proverbe 2

1 Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele și vei ascunde poruncile mele în tine,

בְּנִי אִם־תִּקַּח אֲמָרָי וּמִצְוֺתַי תִּצְפֹּן אִתָּֽךְ׃

2 Astfel încât îți apleci urechea la înțelepciune și îți dedici inima înțelegerii,

לְהַקְשִׁיב לַֽחָכְמָה אָזְנֶךָ תַּטֶּה לִבְּךָ לַתְּבוּנָֽה׃

3 Da, dacă strigi după cunoaștere și îți înalți vocea pentru înțelegere,

כִּי אִם לַבִּינָה תִקְרָא לַתְּבוּנָה תִּתֵּן קוֹלֶֽךָ׃

4 Dacă o cauți precum argintul și o cercetezi ca pe tezaure ascunse,

אִם־תְּבַקְשֶׁנָּה כַכָּסֶף וְֽכַמַּטְמוֹנִים תַּחְפְּשֶֽׂנָּה׃

5 Atunci vei înțelege teama de DOMNUL și vei găsi cunoașterea lui Dumnezeu.

אָז תָּבִין יִרְאַת יְהוָה וְדַעַת אֱלֹהִים תִּמְצָֽא׃

6 Fiindcă DOMNUL dă înțelepciune; din gura lui vin cunoaștere și înțelegere.

כִּֽי־יְהוָה יִתֵּן חָכְמָה מִפִּיו דַּעַת וּתְבוּנָֽה׃

7 El strânge înțelepciune sănătoasă pentru cel drept; este un scut celor ce umblă cu integritate.

וצפן יִצְפֹּן לַיְשָׁרִים תּוּשִׁיָּה מָגֵן לְהֹלְכֵי תֹֽם׃

8 El păzește cărările judecății și păstrează calea sfinților săi.

לִנְצֹר אָרְחוֹת מִשְׁפָּט וְדֶרֶךְ חסידו חֲסִידָיו יִשְׁמֹֽר׃

9 Atunci vei înțelege dreptatea și judecata și echitatea, da, fiecare cărare bună.

אָז תָּבִין צֶדֶק וּמִשְׁפָּט וּמֵישָׁרִים כָּל־מַעְגַּל־טֽוֹב׃

10 Când înțelepciunea intră în inima ta și cunoașterea este plăcută sufletului tău,

כִּֽי־תָבוֹא חָכְמָה בְלִבֶּךָ וְדַעַת לְֽנַפְשְׁךָ יִנְעָֽם׃

11 Atunci discernerea te va păstra, înțelegerea te va păzi,

מְזִמָּה תִּשְׁמֹר עָלֶיךָ תְּבוּנָה תִנְצְרֶֽכָּה׃

12 Pentru a te scăpa de calea omului rău, de omul care vorbește lucruri perverse;

לְהַצִּילְךָ מִדֶּרֶךְ רָע מֵאִישׁ מְדַבֵּר תַּהְפֻּכֽוֹת׃

13 De cel care lasă cărările integrității pentru a umbla pe căile întunericului;

הַעֹזְבִים אָרְחוֹת יֹשֶׁר לָלֶכֶת בְּדַרְכֵי־חֹֽשֶׁךְ׃

14 Care se bucură să facă răul și se desfată în perversitatea celui stricat;

הַשְּׂמֵחִים לַעֲשׂוֹת רָע יָגִילוּ בְּֽתַהְפֻּכוֹת רָֽע׃

15 Ale căror căi sunt strâmbe și perverși în cărările lor;

אֲשֶׁר אָרְחֹתֵיהֶם עִקְּשִׁים וּנְלוֹזִים בְּמַעְגְּלוֹתָֽם׃

16 Pentru a te elibera de femeia străină, chiar de străina care lingușește prin cuvintele ei;

לְהַצִּילְךָ מֵאִשָּׁה זָרָה מִנָּכְרִיָּה אֲמָרֶיהָ הֶחֱלִֽיקָה׃

17 Care părăsește pe călăuza tinereții ei și uită legământul Dumnezeului ei,

הַעֹזֶבֶת אַלּוּף נְעוּרֶיהָ וְאֶת־בְּרִית אֱלֹהֶיהָ שָׁכֵֽחָה׃

18 Deoarece casa ei se apleacă spre moarte și cărările ei spre cei morți.

כִּי שָׁחָה אֶל־מָוֶת בֵּיתָהּ וְאֶל־רְפָאִים מַעְגְּלֹתֶֽיהָ׃

19 Niciunul dintre cei ce merg la ea nu se mai întoarce, nici cărările vieții nu apucă.

כָּל־בָּאֶיהָ לֹא יְשׁוּבוּן וְלֹֽא־יַשִּׂיגוּ אָרְחוֹת חַיִּֽים׃

20 Ca să umbli pe calea celor buni și să ții cărările celor drepți.

לְמַעַן תֵּלֵךְ בְּדֶרֶךְ טוֹבִים וְאָרְחוֹת צַדִּיקִים תִּשְׁמֹֽר׃

21 Fiindcă toți cei integri vor locui în țară și cei desăvârșiți vor rămâne în ea.

כִּֽי־יְשָׁרִים יִשְׁכְּנוּ אָרֶץ וּתְמִימִים יִוָּתְרוּ בָֽהּ׃

22 Dar cei stricați vor fi stârpiți de pe pământ și călcătorii [de lege] vor fi dezrădăcinați din el.

וּרְשָׁעִים מֵאֶרֶץ יִכָּרֵתוּ וּבוֹגְדִים יִסְּחוּ מִמֶּֽנָּה׃