< Proverbe 2 >

1 Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele și vei ascunde poruncile mele în tine,
Υιέ μου, εάν δεχθής τους λόγους μου και ταμιεύσης τας εντολάς μου παρά σεαυτώ,
2 Astfel încât îți apleci urechea la înțelepciune și îți dedici inima înțelegerii,
ώστε να προσέξη το ωτίον σου εις την σοφίαν, να κλίνης την καρδίαν σου εις την σύνεσιν·
3 Da, dacă strigi după cunoaștere și îți înalți vocea pentru înțelegere,
και εάν επικαλεσθής την φρόνησιν, και υψώσης την φωνήν σου εις την σύνεσιν·
4 Dacă o cauți precum argintul și o cercetezi ca pe tezaure ascunse,
εάν ζητήσης αυτήν ως αργύριον και εξερευνήσης αυτήν ως κεκρυμμένους θησαυρούς,
5 Atunci vei înțelege teama de DOMNUL și vei găsi cunoașterea lui Dumnezeu.
τότε θέλεις εννοήσει τον φόβον του Κυρίου και θέλεις ευρεί την επίγνωσιν του Θεού.
6 Fiindcă DOMNUL dă înțelepciune; din gura lui vin cunoaștere și înțelegere.
Διότι ο Κύριος δίδει σοφίαν· εκ του στόματος αυτού εξέρχεται γνώσις και σύνεσις.
7 El strânge înțelepciune sănătoasă pentru cel drept; este un scut celor ce umblă cu integritate.
Αποταμιεύει σωτηρίαν εις τους ευθείς· είναι ασπίς εις τους περιπατούντας εν ακεραιότητι,
8 El păzește cărările judecății și păstrează calea sfinților săi.
υπερασπίζων τας οδούς της δικαιοσύνης και φυλάττων την οδόν των οσίων αυτού.
9 Atunci vei înțelege dreptatea și judecata și echitatea, da, fiecare cărare bună.
Τότε θέλεις εννοήσει δικαιοσύνην και κρίσιν και ευθύτητα, πάσαν οδόν αγαθήν.
10 Când înțelepciunea intră în inima ta și cunoașterea este plăcută sufletului tău,
Εάν η σοφία εισέλθη εις την καρδίαν σου και η γνώσις ηδύνη την ψυχήν σου,
11 Atunci discernerea te va păstra, înțelegerea te va păzi,
ορθή βουλή θέλει σε φυλάττει, σύνεσις θέλει σε διατηρεί·
12 Pentru a te scăpa de calea omului rău, de omul care vorbește lucruri perverse;
διά να σε ελευθερόνη από της οδού της πονηράς, από ανθρώπου λαλούντος δόλια,
13 De cel care lasă cărările integrității pentru a umbla pe căile întunericului;
οίτινες εγκαταλείπουσι τας οδούς της ευθύτητος, διά να περιπατώσιν εν ταις οδοίς του σκότους·
14 Care se bucură să facă răul și se desfată în perversitatea celui stricat;
οίτινες ηδύνονται εις το να κάμνωσι κακόν, χαίρουσιν εις τας διαστροφάς της κακίας,
15 Ale căror căi sunt strâmbe și perverși în cărările lor;
των οποίων αι οδοί είναι σκολιαί και αι πορείαι αυτών διεστραμμέναι·
16 Pentru a te elibera de femeia străină, chiar de străina care lingușește prin cuvintele ei;
διά να σε ελευθερόνη από ξένης γυναικός, από αλλοτρίας κολακευούσης με τους λόγους αυτής,
17 Care părăsește pe călăuza tinereții ei și uită legământul Dumnezeului ei,
ήτις εγκατέλιπε τον επιστήθιον της νεότητος αυτής και ελησμόνησε την διαθήκην του Θεού αυτής.
18 Deoarece casa ei se apleacă spre moarte și cărările ei spre cei morți.
Διότι ο οίκος αυτής καταβιβάζει εις τον θάνατον, και τα βήματα αυτής εις τους νεκρούς·
19 Niciunul dintre cei ce merg la ea nu se mai întoarce, nici cărările vieții nu apucă.
πάντες οι εισερχόμενοι προς αυτήν δεν επιστρέφουσιν ουδέ αναλαμβάνουσι τας οδούς της ζωής·
20 Ca să umbli pe calea celor buni și să ții cărările celor drepți.
διά να περιπατής εν τη οδώ των αγαθών και να φυλάττης τας τρίβους των δικαίων.
21 Fiindcă toți cei integri vor locui în țară și cei desăvârșiți vor rămâne în ea.
Διότι οι ευθείς θέλουσι κατοικήσει την γην, και οι τέλειοι θέλουσιν εναπολειφή εν αυτή.
22 Dar cei stricați vor fi stârpiți de pe pământ și călcătorii [de lege] vor fi dezrădăcinați din el.
Οι δε ασεβείς θέλουσιν εκκοπή από της γης, και οι παράνομοι θέλουσιν εκριζωθή απ' αυτής.

< Proverbe 2 >