Proverbe 2
1 Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele și vei ascunde poruncile mele în tine,
Mijn zoon, als ge mijn woorden aanvaardt, En mijn wenken ter harte neemt,
2 Astfel încât îți apleci urechea la înțelepciune și îți dedici inima înțelegerii,
Uw oren te luisteren legt naar de wijsheid, Uw aandacht richt op ervaring;
3 Da, dacă strigi după cunoaștere și îți înalți vocea pentru înțelegere,
Ja, als ge om wijsheid roept, En om inzicht uw stem verheft;
4 Dacă o cauți precum argintul și o cercetezi ca pe tezaure ascunse,
Als ge er naar streeft als naar geld, En er naar zoekt als naar schatten:
5 Atunci vei înțelege teama de DOMNUL și vei găsi cunoașterea lui Dumnezeu.
Dan zult ge de vreze voor Jahweh begrijpen, Zult ge vinden de kennis van God.
6 Fiindcă DOMNUL dă înțelepciune; din gura lui vin cunoaștere și înțelegere.
Want Jahweh schenkt wijsheid, Van zijn lippen komen kennis en inzicht;
7 El strânge înțelepciune sănătoasă pentru cel drept; este un scut celor ce umblă cu integritate.
Hij houdt hulp bereid voor de braven, Is een schild voor mensen van onberispelijke wandel;
8 El păzește cărările judecății și păstrează calea sfinților săi.
Hij beschermt de paden des rechts, En beveiligt de weg van zijn dienaars!
9 Atunci vei înțelege dreptatea și judecata și echitatea, da, fiecare cărare bună.
Dan zult ge verstaan wat recht is en plicht, Recht vooruit gaan op elk goed pad.
10 Când înțelepciunea intră în inima ta și cunoașterea este plăcută sufletului tău,
Want de wijsheid zal haar intrede doen in uw hart, De kennis zoet zijn voor uw ziel;
11 Atunci discernerea te va păstra, înțelegerea te va păzi,
Het overleg zal over u waken, Het verstand de wacht bij u houden.
12 Pentru a te scăpa de calea omului rău, de omul care vorbește lucruri perverse;
Zij zullen u behoeden voor de weg van het kwaad, Voor den man, die leugentaal spreekt;
13 De cel care lasă cărările integrității pentru a umbla pe căile întunericului;
Voor hen, die het rechte pad hebben verlaten, En wandelen op duistere wegen;
14 Care se bucură să facă răul și se desfată în perversitatea celui stricat;
Voor hen, wie de misdaad een vreugde is, En die om boze plannen juichen,
15 Ale căror căi sunt strâmbe și perverși în cărările lor;
Die kronkelwegen gaan, En afdwalen op hun paden.
16 Pentru a te elibera de femeia străină, chiar de străina care lingușește prin cuvintele ei;
Zij zullen u behoeden voor een vreemde vrouw, Voor een onbekende met haar gladde taal,
17 Care părăsește pe călăuza tinereții ei și uită legământul Dumnezeului ei,
Die den vriend van haar jeugd heeft verlaten, Het verbond van haar God heeft vergeten.
18 Deoarece casa ei se apleacă spre moarte și cărările ei spre cei morți.
Want haar pad helt naar de dood, Naar de schimmen leiden haar wegen.
19 Niciunul dintre cei ce merg la ea nu se mai întoarce, nici cărările vieții nu apucă.
Wie zich met haar inlaat, keert nooit weerom, Bereikt nimmer de paden des levens!
20 Ca să umbli pe calea celor buni și să ții cărările celor drepți.
Zo zult ge het pad der braven bewandelen, En de weg der rechtvaardigen houden.
21 Fiindcă toți cei integri vor locui în țară și cei desăvârșiți vor rămâne în ea.
Want de vromen zullen de aarde bewonen, Alleen de onberispelijken blijven er op;
22 Dar cei stricați vor fi stârpiți de pe pământ și călcătorii [de lege] vor fi dezrădăcinați din el.
Maar de bozen worden van de aarde verdelgd, De afvalligen eruit weggevaagd!
