Proverbe 2
1 Fiul meu, dacă vei primi cuvintele mele și vei ascunde poruncile mele în tine,
Synu můj, přijmeš-li slova má, a přikázaní má schováš-li u sebe;
2 Astfel încât îți apleci urechea la înțelepciune și îți dedici inima înțelegerii,
Nastavíš-li moudrosti ucha svého, a nakloníš-li srdce svého k opatrnosti;
3 Da, dacă strigi după cunoaștere și îți înalți vocea pentru înțelegere,
Ovšem, jestliže na rozumnost zavoláš, a na opatrnost zvoláš-li;
4 Dacă o cauți precum argintul și o cercetezi ca pe tezaure ascunse,
Budeš-li jí hledati jako stříbra, a jako pokladů pilně vyhledávati jí:
5 Atunci vei înțelege teama de DOMNUL și vei găsi cunoașterea lui Dumnezeu.
Tehdy porozumíš bázni Hospodinově, a známosti Boží nabudeš;
6 Fiindcă DOMNUL dă înțelepciune; din gura lui vin cunoaștere și înțelegere.
Nebo Hospodin dává moudrost, z úst jeho umění a opatrnost.
7 El strânge înțelepciune sănătoasă pentru cel drept; este un scut celor ce umblă cu integritate.
Chová upřímým dlouhověkosti, pavézou jest chodícím v sprostnosti,
8 El păzește cărările judecății și păstrează calea sfinților săi.
Ostříhaje stezek soudu; on cesty svatých svých ostříhá.
9 Atunci vei înțelege dreptatea și judecata și echitatea, da, fiecare cărare bună.
Tehdy porozumíš spravedlnosti a soudu, a upřímosti i všeliké cestě dobré,
10 Când înțelepciunea intră în inima ta și cunoașterea este plăcută sufletului tău,
Když vejde moudrost v srdce tvé, a umění duši tvé se zalíbí.
11 Atunci discernerea te va păstra, înțelegerea te va păzi,
Prozřetelnost ostříhati bude tebe, a opatrnost zachová tě,
12 Pentru a te scăpa de calea omului rău, de omul care vorbește lucruri perverse;
Vysvobozujíc tě od cesty zlé, a od lidí mluvících věci převrácené,
13 De cel care lasă cărările integrității pentru a umbla pe căile întunericului;
Kteříž opouštějí stezky přímé, aby chodili po cestách tmavých,
14 Care se bucură să facă răul și se desfată în perversitatea celui stricat;
Kteříž se veselí ze zlého činění, plésají v převrácenostech nejhorších,
15 Ale căror căi sunt strâmbe și perverși în cărările lor;
Jejichž stezky křivolaké jsou, anobrž zmotaní jsou na cestách svých;
16 Pentru a te elibera de femeia străină, chiar de străina care lingușește prin cuvintele ei;
Vysvobozujíc tě i od ženy postranní, od cizí, kteráž řečmi svými lahodí,
17 Care părăsește pe călăuza tinereții ei și uită legământul Dumnezeului ei,
Kteráž opouští vůdce mladosti své, a na smlouvu Boha svého se zapomíná;
18 Deoarece casa ei se apleacă spre moarte și cărările ei spre cei morți.
K smrti se zajisté nachyluje dům její, a k mrtvým stezky její;
19 Niciunul dintre cei ce merg la ea nu se mai întoarce, nici cărările vieții nu apucă.
Kteřížkoli vcházejí k ní, nenavracují se zase, aniž trefují na cestu života;
20 Ca să umbli pe calea celor buni și să ții cărările celor drepți.
Abys chodil po cestě dobrých, a stezek spravedlivých abys ostříhal.
21 Fiindcă toți cei integri vor locui în țară și cei desăvârșiți vor rămâne în ea.
Nebo upřímí bydliti budou v zemi, a pobožní zůstanou v ní;
22 Dar cei stricați vor fi stârpiți de pe pământ și călcătorii [de lege] vor fi dezrădăcinați din el.
Bezbožní pak z země vyťati budou, a přestupníci vykořeněni budou z ní.
