Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
MEJOR es el pobre que camina en su sencillez, que el de perversos labios y fatuo.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
El alma sin ciencia no es buena; y el presuroso de pies peca.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
La insensatez del hombre tuerce su camino; y contra Jehová se aira su corazón.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Las riquezas allegan muchos amigos: mas el pobre, de su amigo es apartado.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
El testigo falso no quedará sin castigo; y el que habla mentiras no escapará.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Muchos rogarán al príncipe: mas cada uno es amigo del hombre que da.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Todos los hermanos del pobre le aborrecen: ¡cuánto más sus amigos se alejarán de él! buscará la palabra y no la hallará.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
El que posee entendimiento, ama su alma: el que guarda la inteligencia, hallará el bien.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
El testigo falso no quedará sin castigo; y el que habla mentiras, perecerá.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
No conviene al necio el deleite: ¡cuánto menos al siervo ser señor de los príncipes!
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
La cordura del hombre detiene su furor; y su honra es disimular la ofensa.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Como el bramido del cachorro de león es la ira del rey; y su favor como el rocío sobre la hierba.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Dolor es para su padre el hijo necio; y gotera continua las contiendas de la mujer.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
La casa y las riquezas herencia son de los padres: mas de Jehová la mujer prudente.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
La pereza hace caer en sueño; y el alma negligente hambreará.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
El que guarda el mandamiento, guarda su alma: mas el que menospreciare sus caminos, morirá.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
A Jehová empresta el que da al pobre, y él le dará su paga.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Castiga á tu hijo en tanto que hay esperanza; mas no se excite tu alma para destruirlo.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
El de grande ira llevará la pena: y si usa de violencias, añadirá [nuevos males].
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Escucha el consejo, y recibe la corrección, para que seas sabio en tu vejez.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Muchos pensamientos hay en el corazón del hombre; mas el consejo de Jehová permanecerá.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Contentamiento es á los hombres hacer misericordia: pero mejor es el pobre que el mentiroso.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
El temor de Jehová [es] para vida; y [con él] vivirá el [hombre], lleno de reposo; no será visitado de mal.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
El perezoso esconde su mano en el seno: aun á su boca no la llevará.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Hiere al escarnecedor, y el simple se hará avisado; y corrigiendo al entendido, entenderá ciencia.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
El que roba á su padre y ahuyenta á su madre, hijo es avergonzador y deshonrador.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Cesa, hijo mío, de oir la enseñanza [que induce] á divagar de las razones de sabiduría.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
El testigo perverso se burlará del juicio; y la boca de los impíos encubrirá la iniquidad.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Aparejados están juicios para los escarnecedores, y azotes para los cuerpos de los insensatos.
