Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Lepszy jest ubogi, który postępuje uczciwie, niż człowiek o przewrotnych wargach, który jest głupcem.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Nie jest też dobrze, by dusza nie miała wiedzy, a kto jest prędkich nóg, grzeszy.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
Głupota człowieka wypacza jego drogę, a jego serce zapala się gniewem przeciwko PANU.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Bogactwo przyciąga wielu przyjaciół, ale ubogi zostaje odłączony od przyjaciela.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Fałszywy świadek nie uniknie kary, a [kto] mówi kłamstwa, nie ujdzie.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Wielu uprasza o przychylność dostojnika i każdy jest przyjacielem człowieka hojnego.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Wszyscy bracia ubogiego nienawidzą go, tym bardziej oddalają się od niego [jego] przyjaciele; ściga ich słowami, ale ich nie ma.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Kto zdobywa rozum, miłuje swoją duszę, a [kto] strzeże roztropności, znajdzie dobro.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
Fałszywy świadek nie uniknie kary, a kto mówi kłamstwa, zginie.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Głupiemu nie przystoi życie w rozkoszach, tym mniej słudze panować nad książętami.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
Roztropność człowieka powściąga jego gniew, a jego chwałą [jest] darować wykroczenie.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Gniew króla jest jak ryk lwa, a jego przychylność jak rosa na trawie.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Głupi syn jest utrapieniem dla swego ojca, a kłótliwa żona jest jak nieustanne kapanie z dachu.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Dom i bogactwo [są] dziedzictwem po ojcach, ale roztropna żona jest od PANA.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
Lenistwo pogrąża w twardym śnie, a leniwa dusza będzie cierpieć głód.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Kto przestrzega przykazania, zachowuje swoją duszę, [ale] kto gardzi swymi drogami, zginie.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Kto lituje się nad ubogim, pożycza PANU, a on mu odpłaci za jego dobrodziejstwo.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Karz swego syna, dopóki jest nadzieja, i niech twoja dusza mu nie pobłaża z powodu jego płaczu.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
[Człowiek] wielkiego gniewu poniesie karę, a jeśli [go] uwolnisz, znowu będziesz musiał [to zrobić].
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Posłuchaj rady i przyjmij pouczenie, abyś był mądry u kresu swych dni.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Wiele jest zamysłów w sercu człowieka, ale rada PANA się ostoi.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Pragnienie człowieka to jego dobroczynność i lepszy jest ubogi niż kłamca.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
Bojaźń PANA [prowadzi] do życia, a kto ją ma, spocznie syty i nie nawiedzi go zło.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
Leniwy kryje swą rękę pod pachę i do ust jej nie podnosi.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Uderz szydercę, a prosty będzie roztropniejszy; strofuj rozumnego, a pojmie wiedzę.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Kto trwoni [dobra] ojca i wypędza matkę, ten jest synem, który przynosi wstyd i hańbę.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Synu mój, przestań słuchać pouczeń, które cię odwodzą od słów rozumnych.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Nikczemny świadek naśmiewa się z sądu, a usta niegodziwych pożerają nieprawość.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Sądy są przygotowane dla szyderców, a razy na grzbiet głupców.
