Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Betre er ein fatigmann som ferdast lytelaust enn ein mann med range lippor som attpå er ein dåre.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Den som er tankelaus i hugen, gjeng det gale, og den som stig for fort med føterne, han stig i miss.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
Mannsens eigi vitløysa fører til fall, men han harmast i sitt hjarta på Herren.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Velstand samla mange vener, men fatigmann vert skild frå venen sin.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Det falske vitnet skal’kje verta urefst, og den som andar lygn, skal ikkje sleppa undan.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Mange smeikjer den gjæve, og kvar mann er ven med den rauste.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Fatigmanns brør hatar honom alle, enn meir dreg hans vener seg burt frå honom. Han fer etter ord som er inkjevetta.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Den som elskar si sjæl, han vinn seg vit, den som vaktar sitt skyn, skal finna lukka.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
Det falske vitnet skal’kje verta urefst, og den som andar lygn, skal tynast.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Det høver ei for dåren å hava gode dagar, enn mindre for ein træl å råda yver hovdingar.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
Mannsens klokskap gjev honom tol, og det er hans æra å tilgjeva brot.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Konungs harm er som når løva burar, men godhugen hans er som dogg i graset.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Ein dårleg son er reint ei ulukka for far sin, og kjerringtrætta er som si-drop frå taket.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Hus og gods er fedre-arv, men frå Herren kjem ei vitug kona.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
Leta svæver tungt i svevn, og letingen skal svelta.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Den som tek vare på bodet, tek vare på sitt liv, den som ei ansar si åtferd, skal missa livet.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Den som gjer miskunn mot armingen, låner til Herren, og av honom fær han vederlag for si velgjerning.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Aga son din, for endå er det von, men lat deg ikkje driva til å drepa honom.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
Den som er svært sinna, lyt bøta for det, for um du hjelper han, du gjer vondt verre.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Høyr på råd og lat deg aga, so du til slutt kann verta vis.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Mange tankar er i mannsens hjarta, men Herrens råd fær framgang.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Mannsens miskunn er hans gode vilje, og fatig man er betre enn ein som lyg.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
Otte for Herren fører til liv, mett fær ein kvila og vert ikkje heimsøkt med vondt.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
Stikk den late si hand i fatet, so idest han ei ta ho upp att til munnen.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Slær du spottaren, so vert uvitingen klok, og agar du den vituge, so fær han vit på kunnskap.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Den som er vond med far sin og jagar mor si burt, han er ein son til skam og skjemd.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Høyr ikkje soleis på refsing, son min, at du villar deg burt frå kunnskaps ord!
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Eit nidings-vitne spottar det som rett er, og munnen på gudlause gløyper urett.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Refsingsdomar er ferdige for spottaren og slag for ryggen på dårar.
