Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Meglio un povero che cammina nella sua integrità, di colui ch’è perverso di labbra ed anche stolto.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
L’ardore stesso, senza conoscenza, non è cosa buona: e chi cammina in fretta sbaglia strada.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
La stoltezza dell’uomo ne perverte la via, ma il cuor di lui s’irrita contro l’Eterno.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Le ricchezze procurano gran numero d’amici, ma il povero è abbandonato anche dal suo compagno.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Il falso testimonio non rimarrà impunito, e chi spaccia menzogne non avrà scampo.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Molti corteggiano l’uomo generoso, e tutti sono amici dell’uomo munificente.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Tutti i fratelli del povero l’odiano, quanto più gli amici suoi s’allontaneranno da lui! Ei li sollecita con parole, ma già sono scomparsi.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Chi acquista senno ama l’anima sua; e chi serba con cura la prudenza troverà del bene.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
Il falso testimonio non rimarrà impunito, e chi spaccia menzogne perirà.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Vivere in delizie non s’addice allo stolto; quanto meno s’addice allo schiavo dominare sui principi!
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
Il senno rende l’uomo lento all’ira, ed egli stima sua gloria il passar sopra le offese.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
L’ira del re è come il ruggito d’un leone, ma il suo favore è come rugiada sull’erba.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Un figliuolo stolto è una grande sciagura per suo padre, e le risse d’una moglie sono il gocciolar continuo d’un tetto.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Casa e ricchezze sono un’eredità dei padri, ma una moglie giudiziosa è un dono dell’Eterno.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
La pigrizia fa cadere nel torpore, e l’anima indolente patirà la fame.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Chi osserva il comandamento ha cura dell’anima sua, ma chi non si dà pensiero della propria condotta morrà.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Chi ha pietà del povero presta all’Eterno, che gli contraccambierà l’opera buona.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Castiga il tuo figliuolo, mentre c’è ancora speranza, ma non ti lasciar andare sino a farlo morire.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
L’uomo dalla collera violenta dev’esser punito; ché, se lo scampi, dovrai tornare daccapo.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Ascolta il consiglio e ricevi l’istruzione, affinché tu diventi savio per il resto della vita.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Ci sono molti disegni nel cuor dell’uomo, ma il piano dell’Eterno è quello che sussiste.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Ciò che rende caro l’uomo è la bontà, e un povero val più d’un bugiardo.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
Il timor dell’Eterno mena alla vita; chi l’ha si sazia, e passa la notte non visitato da alcun male.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
Il pigro tuffa la mano nel piatto, e non fa neppur tanto da portarla alla bocca.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Percuoti il beffardo, e il semplice si farà accorto; riprendi l’intelligente, e imparerà la scienza.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Il figlio che fa vergogna e disonore, rovina suo padre e scaccia sua madre.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Cessa, figliuol mio, d’ascoltar l’istruzione, se ti vuoi allontanare dalle parole della scienza.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Il testimonio iniquo si burla della giustizia, e la bocca degli empi trangugia l’iniquità.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
I giudici son preparati per i beffardi e le percosse per il dosso degli stolti.
