Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Mieux vaut le pauvre qui marche dans son intégrité, Que l’homme qui a des lèvres perverses et qui est un insensé.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Le manque de science n’est bon pour personne, Et celui qui précipite ses pas tombe dans le péché.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
La folie de l’homme pervertit sa voie, Et c’est contre l’Éternel que son cœur s’irrite.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
La richesse procure un grand nombre d’amis, Mais le pauvre est séparé de son ami.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Le faux témoin ne restera pas impuni, Et celui qui dit des mensonges n’échappera pas.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Beaucoup de gens flattent l’homme généreux, Et tous sont les amis de celui qui fait des présents.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Tous les frères du pauvre le haïssent; Combien plus ses amis s’éloignent-ils de lui! Il leur adresse des paroles suppliantes, mais ils disparaissent.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Celui qui acquiert du sens aime son âme; Celui qui garde l’intelligence trouve le bonheur.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
Le faux témoin ne restera pas impuni, Et celui qui dit des mensonges périra.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Il ne sied pas à un insensé de vivre dans les délices; Combien moins à un esclave de dominer sur des princes!
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
L’homme qui a de la sagesse est lent à la colère, Et il met sa gloire à oublier les offenses.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
La colère du roi est comme le rugissement d’un lion, Et sa faveur est comme la rosée sur l’herbe.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Un fils insensé est une calamité pour son père, Et les querelles d’une femme sont une gouttière sans fin.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
On peut hériter de ses pères une maison et des richesses, Mais une femme intelligente est un don de l’Éternel.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
La paresse fait tomber dans l’assoupissement, Et l’âme nonchalante éprouve la faim.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Celui qui garde ce qui est commandé garde son âme; Celui qui ne veille pas sur sa voie mourra.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Celui qui a pitié du pauvre prête à l’Éternel, Qui lui rendra selon son œuvre.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Châtie ton fils, car il y a encore de l’espérance; Mais ne désire point le faire mourir.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
Celui que la colère emporte doit en subir la peine; Car si tu le libères, tu devras y revenir.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Écoute les conseils, et reçois l’instruction, Afin que tu sois sage dans la suite de ta vie.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Il y a dans le cœur de l’homme beaucoup de projets, Mais c’est le dessein de l’Éternel qui s’accomplit.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Ce qui fait le charme d’un homme, c’est sa bonté; Et mieux vaut un pauvre qu’un menteur.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
La crainte de l’Éternel mène à la vie, Et l’on passe la nuit rassasié, sans être visité par le malheur.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
Le paresseux plonge sa main dans le plat, Et il ne la ramène pas à sa bouche.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Frappe le moqueur, et le sot deviendra sage; Reprends l’homme intelligent, et il comprendra la science.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Celui qui ruine son père et qui met en fuite sa mère Est un fils qui fait honte et qui fait rougir.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Cesse, mon fils, d’écouter l’instruction, Si c’est pour t’éloigner des paroles de la science.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Un témoin pervers se moque de la justice, Et la bouche des méchants dévore l’iniquité.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Les châtiments sont prêts pour les moqueurs, Et les coups pour le dos des insensés.
