Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Plus enviable est un pauvre, marchant dans son intégrité, qu’un homme aux lèvres perverses, et qui est un sot.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Etre dépourvu d’un esprit réfléchi est un mal; trop précipiter ses pas, c’est manquer le but.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
L’Homme, par sa folie, gâte sa destinée, et c’est contre le Seigneur qu’il s’emporte.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
La richesse grossit la foule des amis; le pauvre se voit délaissé de son meilleur ami.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Un témoin mensonger ne l’est pas impunément; qui débite des faussetés n’échappe pas au châtiment.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Beaucoup recherchent la faveur d’un homme généreux; tout le monde est ami de celui qui donne des cadeaux.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Le pauvre est antipathique à tous ses frères; à plus forte raison voit-il s’éloigner de lui ses amis! II les poursuit de ses paroles: ce ne sont plus les mêmes.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Acquérir de l’intelligence, c’est s’aimer soi-même; s’attacher au bon sens, c’est atteindre le bonheur.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
Un témoin mensonger ne l’est pas impunément; qui débite des faussetés se perd.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
II n’est pas dans l’ordre qu’un sot mène une vie de plaisir, encore moins qu’un esclave prime les grands.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
L’Homme de sens maîtrise sa colère; c’est son honneur de dédaigner l’offense.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Le courroux du roi, c’est comme le rugissement du lion; sa faveur est comme la rosée sur l’herbe.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Un fils sot est une calamité pour son père; les récriminations d’une femme sont comme une gouttière qui ne cesse de couler.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Maison et fortune sont un héritage des parents, une femme sensée est un don de l’Eternel.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
La paresse plonge dans la torpeur; un caractère indolent souffre de la faim.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Observer le devoir, c’est protéger son âme: qui est indifférent à sa direction périt.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Donner au pauvre c’est prêter à Dieu, qui paie à chacun son dû.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Reprends ton fils tant qu’il y a de l’espoir; mais ne t’emporte pas jusqu’à le faire succomber sous tes coups.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
L’Homme facilement irritable s’attire un châtiment; si vous croyez éloigner un mal, vous l’augmentez.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Ecoute les conseils, accueille les remontrances, pour que finalement tu deviennes sage.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Nombreuses sont les conceptions dans le cœur de l’homme; mais c’est le dessein de l’Eternel qui l’emporte.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
C’Est un désir chez l’homme d’être bon; mieux vaut être pauvre que menteur.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
La crainte de l’Eternel est un gage de vie; grâce à elle on vit dans l’abondance, sans être visité par le malheur.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
Le paresseux introduit la main dans le plat: il ne la retire point, même pour la porter à la bouche.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Donne des coups au persifleur, le sot en deviendra sage; fais de la morale à l’homme intelligent, il n’en appréciera que mieux le savoir.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Un fils sans vergogne et sans pudeur désole son père, fait fuir sa mère.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Laisse tout, mon fils, pour écouter la morale, sous peine de dévier des leçons de la sagesse.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Un témoin scélérat se joue de la justice; la bouche des méchants est avide d’iniquité.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Les châtiments sont tout prêts pour les railleurs, et les coups pour l’épaule du sot.
