Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Better is the poore that walketh in his vprightnes, then he that abuseth his lips, and is a foole.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
For without knowledge the minde is not good, and he that hasteth with his feete, sinneth.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
The foolishnesse of a man peruerteth his way, and his heart freateth against the Lord.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Riches gather many friends: but the poore is separated from his neighbour.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
A false witnes shall not be vnpunished: and he that speaketh lyes, shall not escape.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Many reuerence the face of the prince, and euery man is friend to him that giueth giftes.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
All the brethren of the poore doe hate him: howe much more will his friends depart farre from him? though hee be instant with wordes, yet they will not.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
He that possesseth vnderstanding, loueth his owne soule, and keepeth wisdome to finde goodnesse.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
A false witnes shall not be vnpunished: and he that speaketh lyes, shall perish.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Pleasure is not comely for a foole, much lesse for a seruant to haue rule ouer princes.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
The discretion of man deferreth his anger: and his glory is to passe by an offence.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
The Kings wrath is like the roaring of a lyon: but his fauour is like the dewe vpon ye grasse.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
A foolish sonne is the calamitie of his father, and the contentions of a wife are like a continuall dropping.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
House and riches are the inheritance of the fathers: but a prudent wife commeth of the Lord.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
Slouthfulnes causeth to fall asleepe, and a deceitfull person shall be affamished.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
He that keepeth the commandement, keepeth his owne soule: but hee that despiseth his wayes, shall dye.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
He that hath mercy vpon the poore, lendeth vnto the Lord: and the Lord will recompense him that which he hath giuen.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Chasten thy sonne while there is hope, and let not thy soule spare for his murmuring.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
A man of much anger shall suffer punishment: and though thou deliuer him, yet wil his anger come againe.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Heare counsell and receiue instruction, that thou mayest be wise in thy latter ende.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Many deuises are in a mans heart: but the counsell of the Lord shall stand.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
That that is to be desired of a man, is his goodnes, and a poore man is better then a lyer.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
The feare of the Lord leadeth to life: and he that is filled therewith, shall continue, and shall not be visited with euill.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
The slouthfull hideth his hand in his bosome, and wil not put it to his mouth againe.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Smite a scorner, and the foolish wil beware: and reproue the prudent, and he wil vnderstand knowledge.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
He that destroyeth his father, or chaseth away his mother, is a lewde and shamefull childe.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
My sonne, heare no more the instruction, that causeth to erre from ye words of knowledge.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
A wicked witnes mocketh at iudgement, and the mouth of ye wicked swalloweth vp iniquitie.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
But iudgements are prepared for the scorners, and stripes for the backe of the fooles.
