Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Better is the poor man, that walketh in his simplicity, than a rich man that is perverse in his lips, and unwise.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Where there is no knowledge of the soul, there is no good: and he that is hasty with his feet shall stumble.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
The folly of a man supplanteth his seeps: and he fretteth in his mind against God.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Riches make many friends: but from the poor man, even they whom he had, depart.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
A false witness shall not be unpunished: and he that speaketh lies shall not escape.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Many honour the person of him that is mighty, and are friends of him that giveth gifts.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
The brethren of the poor man hate him: moreover also his friends have departed far from him. He that followeth after words only, shall have nothing.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
But he that possesseth a mind, loveth his own soul, and he that keepeth prudence shall find good things.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
A false witness shall not be unpunished: and he that speaketh lies, shall perish.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Delicacies are not seemly for a fool: nor for a servant to have rule over princes.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
The learning of a man is known by patience and his glory is to pass over wrongs.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
As the roaring of a lion, so also is the anger of a king: and his cheerfulness as the dew upon the grass.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
A foolish son is the grief of his father: and a wrangling wife is like a roof continually dropping through.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
House and riches are given by parents: but a prudent wife is properly from the Lord.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
Slothfulness casteth into a deep sleep, and an idle soul shall suffer hunger.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
He that keepeth the commandment, keepeth his own soul: but he that neglecteth his own way, shall die.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
He that hath mercy on the poor, lendeth to the Lord: and he will repay him.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Chastise thy son, despair not: but to the killing of him set not thy soul.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
He that is impatient, shall suffer damage: and when he shall take away he shall add another thing.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Hear counsel, and receive instruction, that thou mayst be wise in thy latter end.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
There are many thoughts in the heart of a man: but the will of the Lord shall stand firm.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
A needy man is merciful: and better is the poor than the lying man.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
The fear of the Lord is unto life: and he shall abide in fulness without being visited with evil.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
The slothful hideth his hand under his armpit, and will not so much as bring it to his mouth.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
The wicked man being; scourged, the fool shall be wiser: but if thou rebuke a wise man he will understand discipline.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
He that afflicteth his father, and chaseth away his mother, is infamous and unhappy.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Cease not, O my son, to hear instruction, and be not ignorant of the words of knowledge.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
An unjust witness scorneth judgment: and the mouth of the wicked devoureth iniquity.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Judgments are prepared for scorners: and striking hammers for the bodies of fools.
