Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
Bedre Fattigmand med lydefri færd end en, som går Krogveje, er han end rig.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
At mangle Kundskab er ikke godt, men den træder fejl, som har Hastværk.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
Et Menneskes Dårskab øder hans Vej, men på HERREN vredes hans Hjerte.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Gods skaffer mange Venner, den ringe skiller hans Ven sig fra.
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Det falske Vidne undgår ej Straf; den slipper ikke, som farer med Løgn.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Mange bejler til Stormands Yndest, og alle er Venner med gavmild Mand.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Fattigmands Frænder hader ham alle, end mere skyr hans Venner ham da. Ej frelses den, som jager efter Ord.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Den, der vinder Vid, han elsker sin Sjæl, og den, der vogter på Indsigt, får Lykke.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
Det falske Vidne undgår ej Straf, og den, der farer med Løgn, går under.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Vellevned sømmer sig ikke for Tåbe, end mindre for Træl at herske over Fyrster.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
Klogskab gør Mennesket sindigt, hans Ære er at overse Brøde.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Som Brøl af en Løve er Kongens Vrede, som Dug på Græs er hans Gunst.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Tåbelig Søn er sin Faders Ulykke, Kvindekiv er som ustandseligt Tagdryp.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Hus og Gods er Arv efter Fædre, en forstandig Hustru er fra HERREN.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
Dovenskab sænker i Dvale, den lade Sjæl må sulte.
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Den vogter sin Sjæl, som vogter på Budet, men skødesløs Vandel fører til Død.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Er man god mod den ringe, låner man HERREN, han gengælder en, hvad godt man har gjort.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Tugt din Søn, imens der er Håb, ellers stiler du efter at slå ham ihjel.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
Den, som er hidsig, må bøde, ved Skånsel gør man det værre.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Hør på Råd og tag ved Lære, så du til sidst bliver viis.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
I Mands Hjerte er mange Tanker, men HERRENs Råd er det, der står fast.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Vinding har man af Godhed, hellere fattig end Løgner.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
HERRENs Frygt er Vej til Liv, man hviler mæt og frygter ej ondt.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
Den lade rækker til Fadet, men fører ej Hånden til Munden.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Får Spottere Hug, bliver tankeløs klog, ved Revselse får den forstandige Kundskab.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Mishandle Fader og bortjage Moder gør kun en dårlig, vanartet Søn.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Hør op, min Søn, med at høre på Tugt og så fare vild fra Kundskabsord.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Niddingevidne spotter Retten, gudløses Mund er glubsk efter Uret.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Slag er rede til Spottere, Hug til Tåbers Ryg.
