Proverbe 19
1 Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
По-добър е сиромахът, който ходи в непорочността си, Нежели оня, който е с извратени устни а при това безумен.
2 De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
Наистина ожидане без разсъдък не е добро, И който бърза с нозете си, обърква пътя си.
3 Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
Безумието на човека изкривява пътя му, И сърцето му негодува против Господа.
4 Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
Богатството притуря много приятели, А сиромахът бива оставен от приятеля си,
5 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
Лъжливият свидетел няма да остане ненаказан, И който издиша лъжи няма да избегне.
6 Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
Мнозина търсят благоволението на щедрия, И всеки е приятел на онзи, който дава подаръци.
7 Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
Всичките братя на сиромаха го мразят, - Колко повече отбягват от него приятелите му! - Той тича след тях с умолителни думи, но тях ги няма.
8 Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
Който придобива ум обича своята си душа; Който пази благоразумие ще намери добро.
9 Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
Лъжлив свидетел няма да остане ненаказан, И който издиша лъжи ще загине.
10 Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
Изнежеността не прилича на безумен, - Много по-малко на слуга да властвува над началници.
11 Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
Благоразумието на човека възпира гнева му, И слава е за него да се не взира в престъпление.
12 Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
Гневът на царя е като реване на лъв, А благоволението му е като роса на тревата.
13 Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
Безумен син е бедствие за баща си, И препирните на жена са непрестанно капене.
14 Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
Къща и богатство се оставят наследство от бащите, Но благоразумна жена е от Господа.
15 Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
Леноста хвърля в дълбок сън, И бездейна душа ще гладува
16 Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
Който пази заповедта пази душата си, А който немари пътищата си ще загине.
17 Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
Който показва милост към сиромаха заема Господу, И Той ще му въздаде за благодеянието му.
18 Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
Наказвай сина си докато има надежда, И не закоравявай сърцето си да го оставиш да загине.
19 Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
Яростен човек ще понесе наказание, Защото, ако и да го избавиш, трябва пак същото да направиш.
20 Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
Слушай съвет и приемай поука, За да останеш мъдър в сетнините си.
21 Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
Има много помисли в сърцето на човека, Но намерението Господно, то ще устои.
22 Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
Милосърдието на човека е чест нему, И сиромах човек е по-добър от този, който разорява.
23 Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
Страхът от Господа спомага към живот; Който го има ще си ляга наситен и не ще срещне зло.
24 Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
Ленивият затопява ръката си в паницата И не ще нито в устата си да я повърне.
25 Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
Ако биеш присмивателя, простият ще стане внимателен; И ако изобличиш благоразумния, той ще придобие знание.
26 Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
Който опропастява баща си и пропъжда майка си, Той е син, който причинява срам и нанася позор.
27 Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
Престани, сине мой, да слушаш съвети, Които те отклоняват от мъдростта.
28 Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
Лошият свидетел се присмива на правосъдието; И устата на нечестивите поглъщат беззаконие.
29 Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
Присъди се приготвят за присмивателите, И бой за гърба на безумните.
