< Proverbe 18 >
1 Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
SEGÚN [su] antojo busca el que se desvía, y se entremete en todo negocio.
2 Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
No toma placer el necio en la inteligencia, sino en lo que su corazón se descubre.
3 Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
Cuando viene el impío, viene también el menosprecio, y con el deshonrador la afrenta.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
Aguas profundas son las palabras de la boca del hombre; y arroyo revertiente, la fuente de la sabiduría.
5 Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
Tener respeto á la persona del impío, para hacer caer al justo de [su] derecho, no es bueno.
6 Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
Los labios del necio vienen con pleito; y su boca á cuestiones llama.
7 Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
La boca del necio es quebrantamiento para sí, y sus labios son lazos para su alma.
8 Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
Las palabras del chismoso parecen blandas, y descienden hasta lo íntimo del vientre.
9 Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
También el que es negligente en su obra es hermano del hombre disipador.
10 Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
Torre fuerte es el nombre de Jehová: á él correrá el justo, y será levantado.
11 Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
Las riquezas del rico son la ciudad de su fortaleza, y como un muro alto en su imaginación.
12 Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
Antes del quebrantamiento se eleva el corazón del hombre, y antes de la honra es el abatimiento.
13 Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
El que responde palabra antes de oir, le es fatuidad y oprobio.
14 Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
El ánimo del hombre soportará su enfermedad: mas ¿quién soportará al ánimo angustiado?
15 Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
El corazón del entendido adquiere sabiduría; y el oído de los sabios busca la ciencia.
16 Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
El presente del hombre le ensancha [el camino], y le lleva delante de los grandes.
17 Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
El primero en su propia causa [parece] justo; y su adversario viene, y le sondea.
18 Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
La suerte pone fin á los pleitos, y desparte los fuertes.
19 Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
El hermano ofendido [es más tenaz] que una ciudad fuerte: y las contiendas [de los hermanos] son como cerrojos de alcázar.
20 Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
Del fruto de la boca del hombre se hartará su vientre; hartaráse del producto de sus labios.
21 Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
La muerte y la vida están en poder de la lengua; y el que la ama comerá de sus frutos.
22 Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
El que halló esposa halló el bien, y alcanzó la benevolencia de Jehová.
23 Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
El pobre habla con ruegos; mas el rico responde durezas.
24 Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
El hombre [que tiene] amigos, ha de mostrarse amigo: y amigo hay más conjunto que el hermano.