< Proverbe 18 >
1 Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
El que se desvía busca su propio deseo, Y se enfada contra todo consejo.
2 Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
El necio no se deleita en el entendimiento, Sino solo en exponer lo que piensa.
3 Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
Cuando viene la impiedad viene también el desprecio, Y con la deshonra viene la afrenta.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
Las palabras de la boca de un hombre son aguas profundas, Torrente caudaloso es la fuente de la sabiduría.
5 Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
No es bueno mostrar preferencia por el perverso, Para desviar al justo en el juicio.
6 Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
Los labios del necio traen contienda, Y su boca clama por azotes.
7 Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
La boca del necio es su ruina, Y sus labios, trampa para su alma.
8 Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
Las palabras del chismoso son como delicados manjares Que penetran hasta el fondo de sus órganos internos.
9 Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
El negligente en su obra es hermano del disipador.
10 Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
Torre fuerte es el Nombre de Yavé. A ella corre el justo y está a salvo.
11 Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
Las riquezas del rico son su ciudad fortificada, Como un alto muro en su imaginación.
12 Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
Antes del quebrantamiento el corazón del hombre es altivo, Y antes de la honra está la humildad.
13 Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
Al que responde antes de escuchar, Le es insensatez y deshonra.
14 Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
El buen ánimo del hombre soporta su enfermedad, Pero el ánimo abatido, ¿quién lo soportará?
15 Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
El corazón del entendido adquiere conocimiento, Y conocimiento busca el oído de los sabios.
16 Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
El regalo de un hombre le abre camino Y lo conduce a la presencia de los grandes.
17 Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
El primero que se defiende parece ser justo, Hasta que llega su prójimo y lo investiga.
18 Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
Echar suerte pone fin a la disputa, Y decide entre los poderosos.
19 Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
El hermano ofendido es más tenaz que ciudad fuerte, Y los litigios, más que los cerrojos de una fortaleza.
20 Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
Con el fruto de la boca del hombre llenará su estómago. Con el producto de sus labios se saciará.
21 Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
La muerte y la vida están en poder de la boca. El que la ama comerá su fruto.
22 Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
El que halla esposa halla el bien, Y alcanza el favor de Yavé.
23 Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
El pobre se expresa con súplicas, El rico responde con durezas.
24 Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
Hay amigos que causan ruina al hombre, Pero hay un amigo más fiel que un hermano.