< Proverbe 18 >
1 Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
Busca coisas desejáveis aquele que se separa e se entremete em toda a sabedoria.
2 Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
Não toma prazer o tolo na inteligência, senão em que se descubra o seu coração.
3 Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
Vindo o ímpio, vem também o desprezo, e com a vergonha a ignomínia.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
águas profundas são as palavras da boca do homem, e ribeiro trasbordante é a fonte da sabedoria.
5 Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
Não é bom ter respeito à pessoa do ímpio para derribar o justo em juízo.
6 Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
Os beiços do tolo entram na contenda, e a sua boca por acoites brada.
7 Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
A boca do tolo é a sua própria destruição, e os seus lábios um laço para a sua alma.
8 Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
As palavras do assoprador são como doces bocados; e elas descem ao intimo do ventre.
9 Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
Também o negligente na sua obra é irmão do desperdiçador.
10 Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
Torre forte é o nome do Senhor; a ele correrá o justo, e estará em alto retiro.
11 Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
A fazenda do rico é a cidade da sua fortaleza, e como um muro alto na sua imaginação.
12 Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
Antes de ser quebrantado eleva-se o coração do homem; e diante da honra vai a humildade.
13 Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
O que responde antes de ouvir, estultícia lhe é, e vergonha.
14 Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
O espírito do homem sosterá a sua enfermidade, mas ao espírito abatido quem levantará?
15 Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
O coração do entendido adquire o conhecimento, e o ouvido dos sábios busca o conhecimento.
16 Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
O presente do homem lhe alarga o caminho e o leva diante dos grandes.
17 Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
O que primeiro começa o seu pleito justo é; porém vem o seu companheiro, e o examina.
18 Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
A sorte faz cessar os pleitos, e faz separação entre os poderosos.
19 Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
O irmão ofendido é mais difícil de conquistar do que uma cidade forte; e as contendas são como os ferrolhos dum palácio.
20 Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
Do fruto da boca de cada um se fartará o seu ventre: dos renovos dos seus lábios se fartará.
21 Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
A morte e a vida estão no poder da língua; e aquele que a ama comerá do seu fruto.
22 Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
O que acha mulher acha o bem e alcança a benevolência do Senhor.
23 Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
O pobre fala com rogos, mas o rico responde com durezas.
24 Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
O homem que tem amigos haja-se amigavelmente, e há amigo mais chegado do que um irmão.