Proverbe 18
1 Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
Mañean-drao ty mirery, tsambolitio’e ze atao vere-to.
2 Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
Tsy no’ i dagolay ty faharendrehañe, fa ty mampiboake ty heve’e avao.
3 Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
Ie pok’eo ty tsivokatse, mipotìtse eo ka ty teratera, vaho indrezan-kasalarañe ty inje.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
Rano laleke ty fisaontsim-palie’ ondaty, torahañe mibobobobo ty figoangoañan-kihitse.
5 Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
Tsy mahasoa te osiheñe ty raty, hikihoañe ty vañoñe an-jaka.
6 Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
Mikaidraha o soñi’ i dagolao, naho mikai-tampify ty vava’e.
7 Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
Fiantoa’ i seretsey ty vava’e, vaho mpamandrike ty fiai’e o soñi’eo.
8 Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
Kenoke mafiry ty fivolam-pitolom-boetse, migodoñe mb’añ’ova’ ondaty ao.
9 Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
Rahalahi’ ty mpijoy, ty mpilesa am-pitoloña’e.
10 Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
Fitalakesañ’abo fatratse ty tahina’ Iehovà, milay mb’ama’e ao ty vantañe vaho onjoneñe tsy takatse.
11 Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
Rova fatratse ty varam-pañaleale, naho hoe kijoly abo añ’ereñere’e ao.
12 Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
Aolo’ ty ikorovoha’ ondaty ty fiebotseboran-tro’e, fe miaolo’ ty hasiñe ty firehañe.
13 Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
Ie manoiñe aolo’ t’ie mitsanoñe: le hagegea’e naho hasalara’e.
14 Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
Mahafeake hasilofañe ty tro’ ondaty, fa ia ka ty mahaleo ty fikoretan’ arofo.
15 Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
Mitoha hilala ty tro’ i mahatsikarake, vaho mañotsohotso hihitse an-dravembia’e ty mahilala.
16 Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
Anokafan-dalañe ty ravoravo’ ondaty, manese aze hiatreke ty bey.
17 Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
Heveren-ko to ty mitalily valoha’e, ampara’ te pok’eo ty mañody aze.
18 Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
Abala’ ty tora-tsato-piso ty fifandierañe, ie mampivike ty mpifanjomotse.
19 Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
Mora ty mandreketse rova fatratse, ta ty rañetse torifike, vaho hoe tsotso-bim-pitilik’abo ty fifanjomorañe.
20 Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
Ty havokaram-palie’ ondaty ro mahaenem-pisafoa, o vokam-pivimbi’eo ro maha-anjañe.
21 Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
Manandily ami’ ty haveloñe naho ami’ty havilasy ty fameleke, hikama amo vokare’eo ze mikoko aze.
22 Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
Mahaonin-kasoa ty tendreke valy, vaho isohe’ Iehovà.
23 Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
Mihalaly tretrè ty rarake, fe sotrafe’ ty mpitsikafo.
24 Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
Mianto t’indaty lako rañetse, fe ao ty ate-hena mipiteke soa te ami’ty rahalahy.
