Proverbe 18
1 Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
He that wole go a wei fro a frend, sekith occasiouns; in al tyme he schal be dispisable.
2 Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
A fool resseyueth not the wordis of prudence; `no but thou seie tho thingis, that ben turned in his herte.
3 Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
A wickid man, whanne he cometh in to depthe of synnes, dispisith; but sclaundre and schenschipe sueth hym.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
Deep watir is the wordis of the mouth of a man; and a stronde fletinge ouer is the welle of wisdom.
5 Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
It is not good to take the persoone of a wickid man in doom, that thou bowe awei fro the treuthe of dom.
6 Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
The lippis of a fool medlen hem silf with chidyngis; and his mouth excitith stryues.
7 Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
The mouth of a fool is defoulyng of hym; and hise lippis ben the fallynge of his soule.
8 Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
The wordis of a double tungid man ben as symple; and tho comen `til to the ynnere thingis of the wombe. Drede castith doun a slowe man; forsothe the soulis of men turned in to wymmens condicioun schulen haue hungur.
9 Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
He that is neisch, and vnstidfast in his werk, is the brother of a man distriynge hise werkis.
10 Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
A strongeste tour is the name of the Lord; a iust man renneth to hym, and schal be enhaunsid.
11 Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
The catel of a riche man is the citee of his strengthe; and as a stronge wal cumpassinge hym.
12 Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
The herte of man is enhaunsid, bifor that it be brokun; and it is maad meke, bifore that it be glorified.
13 Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
He that answerith bifore that he herith, shewith hym silf to be a fool; and worthi of schenschipe.
14 Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
The spirit of a man susteyneth his feblenesse; but who may susteyne a spirit liyt to be wrooth?
15 Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
The herte of a prudent man schal holde stidfastli kunnyng; and the eere of wise men sekith techyng.
16 Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
The yift of a man alargith his weie; and makith space to hym bifore princes.
17 Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
A iust man is the first accusere of hym silf; his frend cometh, and schal serche hym.
18 Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
Lot ceessith ayenseiyngis; and demeth also among miyti men.
19 Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
A brother that is helpid of a brothir, is as a stidfast citee; and domes ben as the barris of citees.
20 Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
A mannus wombe schal be fillid of the fruit of his mouth; and the seedis of hise lippis schulen fille hym.
21 Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
Deth and lijf ben in the werkis of tunge; thei that louen it, schulen ete the fruytis therof.
22 Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
He that fyndith a good womman, fyndith a good thing; and of the Lord he schal drawe vp myrthe. He that puttith a wey a good womman, puttith awei a good thing; but he that holdith auowtresse, is a fool and vnwijs.
23 Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
A pore man schal speke with bisechingis; and a riche man schal speke sterneli.
24 Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
A man freendli to felouschipe schal more be a frend, than a brothir.
