Proverbe 18
1 Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
Svémyslný hledá toho, což se jemu líbí, a ve všelijakou věc plete se.
2 Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
Nezalibuje sobě blázen v rozumnosti, ale v tom, což zjevuje srdce jeho.
3 Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
Když přijde bezbožný, přichází také pohrdání, a s lehkomyslným útržka.
4 Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
Slova úst muže vody hluboké, potok rozvodnilý pramen moudrosti.
5 Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
Přijímati osobu bezbožného není dobré, abys převrátil spravedlivého v soudu.
6 Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
Rtové blázna směřují k svadě, a ústa jeho bití se domluví.
7 Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
Ústa blázna k setření jemu, a rtové jeho osídlem duši jeho.
8 Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
Slova utrhače jsou jako ubitých, ale však sstupují do vnitřností života.
9 Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
Také ten, kdož jest nedbalý v práci své, bratr jest mrhače.
10 Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
Věže pevná jest jméno Hospodinovo; k němu se uteče spravedlivý, a bude povýšen.
11 Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
Zboží bohatého jest město pevné jeho, a jako zed vysoká v mysli jeho.
12 Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
Před setřením vyvyšuje se srdce člověka, ale před povýšením bývá ponížení.
13 Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
Kdož odpovídá něco, prvé než vyslyší, počítá se to za bláznovství jemu a za lehkost.
14 Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
Duch muže snáší nemoc svou, ducha pak zkormouceného kdo snese?
15 Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
Srdce rozumného dosahuje umění, a ucho moudrých hledá umění.
16 Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
Dar člověka uprostranňuje jemu, a před oblíčej mocných přivodí jej.
17 Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
Spravedlivý zdá se ten, kdož jest první v své při, ale když přichází bližní jeho, tedy stihá jej.
18 Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
Los pokojí svady, a mezi silnými rozeznává.
19 Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
Bratr křivdou uražený tvrdší jest než město nedobyté, a svárové jsou jako závora u hradu.
20 Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
Ovocem úst jednoho každého nasyceno bývá břicho jeho, úrodou rtů svých nasycen bude.
21 Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
Smrt i život jest v moci jazyka, a ten, kdož jej miluje, bude jísti ovoce jeho.
22 Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
Kdo nalezl manželku, nalezl věc dobrou, a navážil lásky od Hospodina.
23 Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
Poníženě mluví chudý, ale bohatý odpovídá tvrdě.
24 Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
Ten, kdož má přátely, má se míti přátelsky, poněvadž přítel bývá vlastnější než bratr.
