Proverbe 17
1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
ʻOku lelei hake ʻae kihiʻi meʻakai siʻi ʻoku mōmoa, mo e fakalongolongo, ʻi he fale ʻoku fonu ʻi he meʻakai lelei, ka ʻoku ʻi ai mo e feʻiteʻitani.
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
ʻE pule ʻae tamaioʻeiki ʻoku poto ki he foha ʻoku fai fakamā; pea ʻe maʻu ʻe ia ha tofiʻa fakataha mo e fānau.
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
Ko e kulo ʻahiʻahiʻi ko e meʻa ia ki he siliva, pea ko e meʻa ki he koula ʻae afi kakaha: ka ʻoku ʻahiʻahiʻi ʻae loto kotoa pē ʻe Sihova.
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
ʻOku tokanga ʻae tangata fai kovi ki he loungutu ʻoku loi; pea ʻoku tokanga ʻe ia ʻoku loi ki he ʻelelo ʻoku kovi.
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
Ko ia ʻoku manuki ki he masiva ʻoku valoki ʻe ia ʻa hono Tupuʻanga: pea ʻe ʻikai fakatonuhiaʻi ʻae tangata ko ia ʻoku fiefia ʻi he hoko ʻae ngaahi kovi.
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
Ko e fānau ʻae fānau ko e tatā ia ʻoe kau mātuʻa: pea ko e lelei ʻoe fānau ʻa ʻenau ngaahi tamai.
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
ʻOku ʻikai ngali mo e vale ʻae lea lelei: pea ʻoku taʻengali ʻaupito mo ha ʻeiki ʻae loungutu ʻoku loi.
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
ʻOku tatau ha meʻa foaki mo e maka mahuʻinga ki he mata ʻoʻona ʻoku ne maʻu ia: he ʻoku lelei pe ia ʻi he potu kotoa pē ʻoku tafoki ia ki ai.
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
ʻOku ʻofeina ia ʻoku faʻa ʻufiʻufi ʻae fai hala: ka ko ia ʻoku toe lea ʻaki ha meʻa, ko e fakamāvae ia ʻoe kaumeʻa feʻofoʻofani.
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
ʻOku ongongofua ʻae valoki ki he loto ʻoe tangata poto ʻi he kauʻimaea ke liunga teau ki he vale.
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
ʻOku fie talangataʻa pe ʻae tangata angakovi; pea ko ia ʻe fekau atu ai kiate ia ha taha ʻoku angamālohi.
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
ʻOku lelei hake ke fakafetaulaki ha tangata mo ha pea kuo kaihaʻasi mei ai ʻa hono ʻuhiki, ʻi he fetaulaki mo ha vale ʻi heʻene vale.
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
Ko ia ʻoku ne totongi ʻaki ʻae kovi ki he lelei, ʻe ʻikai mavahe ʻae kovi mei hono fale.
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
Ko e kamataʻanga ʻoe feʻiteʻitani ʻoku hangē ko e fakapā mai ʻo ha vai: ko ia ke tuku ʻā ʻae fekeʻikeʻi ʻi he teʻeki ai hoko ha meʻa.
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
ʻOku fakatou fakalielia kia Sihova ʻaia ʻoku ne fakatonuhiaʻi ʻae halaia, mo ia ʻoku ne talatalaakiʻi ʻae māʻoniʻoni.
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
Ko e hā eni kuo ʻai ʻae totongi ki he nima ʻoe vale ke ne maʻu ai ʻae poto, ka ʻoku ʻikai te ne maʻu ha loto ki ai?
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
ʻOku ʻofa maʻuaipē ʻae kāinga moʻoni, pea kuo fanauʻi ho tokoua ke talifaki ʻae ʻaho ʻoe kovi.
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
Ko e tangata ʻoku masiva poto, ʻoku puke ʻe ia ʻae nima, ʻo ne fai ʻae fakamoʻoni totongi ʻi he ʻao ʻo hono kāinga.
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
Ko ia ʻoku manako ki he feʻiteʻitani ʻoku ʻofa ia ki he kovi: pea ko ia ʻoku hiki hake hono matapā ʻoku kumi ʻe ia ki he fakaʻauha.
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
ʻOku ʻikai ʻilo ha lelei siʻi ʻe ia ʻoku loto talangataʻa: pea ʻoku tō hifo ki he kovi ʻaia ʻoku maʻu ʻae ʻelelo kovi.
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
Ko ia ʻoku ne fakatupu ha vale ʻoku ne fai ke ne mamahi ai ia: pea ʻoku ʻikai maʻu ha fiefia ʻe he tamai ʻae tangata vale.
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
ʻOku tupu ʻae lelei ʻo hangē ha faitoʻo mei he loto ʻoku fiefia: ka ʻoku fakamōmoa ʻae hui ʻe he laumālie kuo mafesi.
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
ʻOku toʻo mai ʻe he angakovi ha meʻa foaki mei he fatafata, ke ne taki kehe ʻae hala ʻoe fakamaau.
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
ʻOku ʻi he ʻao ʻoe tangata ʻoku faʻa fakakaukau ʻae poto: ka ʻoku ʻi he ngaahi ngataʻanga ʻo māmani ʻae mata ʻoe vale.
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
Ko e foha ʻoku vale ko e fakamamahi ia ki heʻene tamai, mo e ongosia kiate ia naʻe fāʻeleʻi ia.
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
ʻOku ʻikai lelei ke tautea ʻae angatonu: pe ko e taaʻi ʻoe houʻeiki ʻi heʻenau fai totonu.
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
Ko ia ʻoku ne maʻu ʻae poto ʻoku ne taʻofi ki heʻene lea: pea ʻoku loto lelei ʻae tangata ko ia ʻoku faʻa fakakaukau.
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
Naʻa mo e vale ʻoku lau ia ko e poto, ʻoka fakalongo pē ia: pea ʻoku lau ko e tangata faʻa ʻilo ʻaia ʻoku mapuni hono loungutu.
