< Proverbe 17 >
1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
Melhor é um pedaço seco de comida com tranquilidade, do que uma casa cheia de carne com briga.
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
O servo prudente dominará o filho causador de vergonha, e receberá parte da herança entre os irmãos.
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
O crisol é para a prata, e o forno para o ouro; mas o SENHOR prova os corações.
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
O malfeitor presta atenção ao lábio injusto; o mentiroso inclina os ouvidos à língua maligna.
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
Quem ridiculariza o pobre insulta o seu Criador; aquele que se alegra da calamidade não ficará impune.
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
A coroa dos idosos [são] os filhos de seus filhos; e a glória dos filhos são seus pais.
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
Não é adequado ao tolo falar com elegância; muito menos para o príncipe falar mentiras.
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
O presente é [como] uma pedra preciosa aos olhos de seus donos; para onde quer que se voltar, [tentará] ter algum proveito.
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
Quem perdoa a transgressão busca a amizade; mas quem repete o assunto afasta amigos íntimos.
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
A repreensão entra mais profundamente no prudente do que cem açoites no tolo.
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
Na verdade quem é mal busca somente a rebeldia; mas o mensageiro cruel será enviado contra ele.
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
[É melhor] ao homem encontrar uma ursa roubada [de seus filhotes], do que um tolo em sua loucura.
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
Quanto ao que devolve o mal no lugar do bem, o mal nunca se afastará de sua casa.
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
Começar uma briga é [como] deixar águas rolarem; por isso, abandona a discussão antes que haja irritação.
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
Quem absolve ao perverso e quem condena ao justo, ambos são abomináveis ao SENHOR.
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
Para que serve o dinheiro na mão do tolo, já que ele não tem interesse em obter sabedoria?
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
O amigo ama em todo tempo, e o irmão nasce para [ajudar] na angústia.
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
O homem imprudente assume compromisso, ficando como fiador de seu próximo.
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
Quem ama a briga, ama a transgressão; quem constrói alta sua porta busca ruína.
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
O perverso de coração nunca encontrará o bem; e quem distorce [as palavras de] sua língua cairá no mal.
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
Quem gera o louco [cria] sua própria tristeza; e o pai do imprudente não se alegrará.
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
O coração alegre é um bom remédio, mas o espírito abatido faz os ossos se secarem.
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
O perverso toma o presente do seio, para perverter os caminhos da justiça.
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
A sabedoria está diante do rosto do prudente; porém os olhos do tolo [estão voltados] para os confins da terra.
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
O filho tolo é tristeza para seu pai, e amargura para aquela que o gerou.
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
Também não é bom punir ao justo, nem bater nos príncipes por causa da justiça.
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
Quem entende o conhecimento guarda suas palavras; [e] o homem de bom entendimento [é] de espírito calmo.
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
Até o tolo, quando está calado, é considerado como sábio; [e] quem fecha seus lábios, como de bom senso.