Proverbe 17
1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
Sauss kumoss ar mieru ir labāks, nekā pilns nams ar kaujamiem, kur ķildas.
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
Gudrs kalps valdīs pār netiklu dēlu un dalīs mantojumu starp brāļiem.
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
Kausējamais katls sudrabu, un ceplis zeltu, bet Tas Kungs pārbauda sirdis.
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
Netiklis klausās uz blēņu valodām, melkulis griež ausi uz neliešu mēlēm.
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
Kas nabagu apsmej, tas nievā viņa Radītāju, un kas par viņa bēdām priecājās, nepaliks nesodīts.
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
Sirmgalvju kronis ir bērnu bērni, un bērnu goda rota ir viņu tēvi.
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
Ģeķiem nepieder augsti vārdi, nedz lielam kungam melot.
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
Kam ir ko dot, tam tas ir kā dārgs akmens; kur tik tas griežas, tur labi izdodas.
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
Kas grēku apklāj, tas iekopj draudzību; bet kas vainu no jauna aizņem, sarīdina radus.
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
Aprāšana vairāk satriec prātīgo, nekā simts sitienu ģeķi.
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
Dumpinieks meklē tik ļaunu vien, bet bargs vēstnesis pret viņu taps sūtīts.
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
Labāki lāču māti sastapt, kurai bērni paņemti, nekā ģeķi viņa ģeķībā.
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
Kas labu ar ļaunu atmaksā, no tā nama ļaunums neatstāsies.
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
Ķildu sākt ir kā ūdens dambi izplēst; pirms sāk jaukties, atstājies.
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
Kas bezdievīgu taisno un taisnu pazudina, tie abi Tam Kungam ir negantība.
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
Ko palīdz ģeķim maksa rokā, gudrību pirkt, kad jēgas nav.
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
Draugs mīļo ikkatrā laikā, bet brālis piedzen bēdu dienā.
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
Tas ir negudrs, kas roku dod galvodams priekš sava tuvākā.
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
Kas ķildu mīļo, tas mīļo grēku; un kas savas durvis taisa augstas, tas meklē nelaimi.
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
Kam nelieša sirds, tas laba neatradīs; un kam netikla mēle, tas iekritīs nelaimē.
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
Kas ģeķi dzemdina, tam tas būs par skumjām, un ģeķa tēvs nevar priecāties.
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
Priecīga sirds dziedina vainas, bet sagrauzts gars izkaltē kaulus.
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
Bezdievīgais ņem slepeni dāvanas, locīt taisnības ceļu.
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
Prātīga cilvēka vaigā ir gudrība, bet ģeķa acis laistās līdz pasaules galiem.
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
Ģeķīgs dēls savam tēvam par sirdēstiem, un rūgtums tai, kas viņu dzemdējusi.
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
Jau nav labi, taisno sodīt, ne vēl goda vīru sist taisnības dēļ.
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
Kas savu muti valda, tam ir samaņa, un kam lēns gars, tas ir prāta vīrs.
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
Pat ģeķi, kad tik klusu cieš, notur par gudru, un par prāta vīru, kamēr savu muti tur.
