Proverbe 17
1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
melior est buccella sicca cum gaudio quam domus plena victimis cum iurgio
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
servus sapiens dominabitur filiis stultis et inter fratres hereditatem dividet
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
sicut igne probatur argentum et aurum camino ita corda probat Dominus
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
malus oboedit linguae iniquae et fallax obtemperat labiis mendacibus
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
qui despicit pauperem exprobrat factori eius et qui in ruina laetatur alterius non erit inpunitus
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
corona senum filii filiorum et gloria filiorum patres sui
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
non decent stultum verba conposita nec principem labium mentiens
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
gemma gratissima expectatio praestolantis quocumque se verterit prudenter intellegit
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
qui celat delictum quaerit amicitias qui altero sermone repetit separat foederatos
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
plus proficit correptio apud prudentem quam centum plagae apud stultum
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
semper iurgia quaerit malus angelus autem crudelis mittetur contra eum
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
expedit magis ursae occurrere raptis fetibus quam fatuo confidenti sibi in stultitia sua
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
qui reddit mala pro bonis non recedet malum de domo eius
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
qui dimittit aquam caput est iurgiorum et antequam patiatur contumeliam iudicium deserit
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
et qui iustificat impium et qui condemnat iustum abominabilis est uterque apud Dominum
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
quid prodest habere divitias stultum cum sapientiam emere non possit
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
omni tempore diligit qui amicus est et frater in angustiis conprobatur
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
homo stultus plaudet manibus cum spoponderit pro amico suo
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
qui meditatur discordiam diligit rixas et qui exaltat ostium quaerit ruinam
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
qui perversi cordis est non inveniet bonum et qui vertit linguam incidet in malum
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
natus est stultus in ignominiam suam sed nec pater in fatuo laetabitur
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
animus gaudens aetatem floridam facit spiritus tristis exsiccat ossa
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
munera de sinu impius accipit ut pervertat semitas iudicii
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
in facie prudentis lucet sapientia oculi stultorum in finibus terrae
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
ira patris filius stultus et dolor matris quae genuit eum
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
non est bonum damnum inferre iusto nec percutere principem qui recta iudicat
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
qui moderatur sermones suos doctus et prudens est et pretiosi spiritus vir eruditus
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
stultus quoque si tacuerit sapiens putabitur et si conpresserit labia sua intellegens
