Proverbe 17

1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.

Pito ou manje yon grenn bannann chèch ak kè poze pase pou ou fè gwo fèt nan mitan dezagreman.

2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.

Yon esklav ki gen konprann va chèf sou yon pitit ki fè papa l' wont. L'a jwenn pa l' nan eritaj papa a tankou tout pitit.

3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.

Se dife sèl ki ka fè ou konnen si lò osinon ajan ou genyen an se bon kalite. Konsa tou, se Seyè a sèl ki konnen sa ki nan kè moun.

4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.

Mechan yo toujou prèt pou koute moun k'ap di move pawòl. Zòrèy mantò yo toujou louvri pou koute moun k'ap bay manti.

5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.

Lè w'ap pase yon pòv malere nan betiz, se Bondye ki fè l' la w'ap derespekte. Moun ki kontan lè malè rive yon lòt, Bondye ap pini l'.

6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.

Pitit pitit se rekonpans granmoun. Manman ak papa se kontantman pitit.

7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.

Yon moun sòt pa ka di anyen ki bon. Konsa tou, yon moun serye pa nan bay manti.

8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.

Moun ki sèvi ak lajan pou pran tèt moun konprann lajan se wanga. Yo kwè se pou yo reyisi nan tou sa y'ap fè.

9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.

Si ou vle moun renmen ou, padonnen lè yo fè ou mal. Si w'ap mache repete bagay moun fè ki mal, w'ap mete zanmi dozado.

10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.

Lè ou fè yon moun ki gen konprann repwòch, sa touche kè l'. Men, ata san kout baton p'ap chanje yon moun sòt.

11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.

Mechan toujou ap fè rebelyon, men y'a voye yon sanmanman regle avè l'.

12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.

Pito ou kontre ak yon manman lous k'ap chache pitit li pase pou ou tonbe sou yon moun fou foli moute.

13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.

Si ou aji mal avèk moun ki fè ou byen, malè ap toujou rive lakay ou.

14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.

Lè yon kont pete, se tankou dlo ki kase dig kannal. Anvan batay mete pye, chape kò ou.

15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.

Se de kalite moun Seyè a pa ka sipòte: moun k'ap kondannen inonsan ak moun k'ap pran pou mechan yo.

16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?

Yon moun sòt te mèt gen kont lajan nan men l', li p'ap janm ka gen konesans. Li pa gen konprann.

17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.

Yon bon zanmi p'ap janm trayi. Jou malè l'ap tankou yon frè pou ou.

18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.

Fòk yon moun pèdi tèt li nèt pou l' garanti dèt yon lòt moun.

19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.

Moun ki renmen chache kont renmen fè sa ki mal. Moun k'ap pale avèk awogans, se moun k'ap mache ak sèkèy yo anba bra yo.

20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.

Yon moun ki pa gen bon lide nan tèt li p'ap janm gen kè kontan. Moun ki gen move lang ap toujou nan traka.

21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.

Se lapenn pou yon papa ki fè yon pitit ki san konprann. Papa yon pitit sòt p'ap janm gen kè kontan.

22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.

Kè kontan bay lasante. Men, lè ou kagou, w'ap deperi sou pye.

23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.

Malveyan pran lajan nan men moun pou enpoze jistis fèt.

24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.

Yon moun ki gen bon konprann toujou ap chache konesans. Men, moun sòt pa konn sa li vle.

25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.

Yon timoun ki san konprann, se chagren pou papa l', se gwo lapenn pou manman l' ki fè l'.

26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.

Se pa jistis pou inonsan peye pou koupab. Pa gen jistis lè yo bat moun ki pa fè mal.

27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.

Moun ki gen konesans pa nan pale anpil. Moun ki rete dousman se moun ki gen konprann.

28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.

Moun ki gen lespri pa janm cho pou pale. Men moun sòt, lè yo rete ak bouch yo fèmen, yo pase pou moun ki gen konprann.