< Proverbe 17 >
1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
Better is a piece of dry bread, and quiet therewith, than a house full of the sacrifices of contention.
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
An intelligent servant will have rule over a son that bringeth shame, and among the brothers will he have part of the inheritance.
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
The crucible is for silver, and the furnace for gold; but the Lord probeth the hearts.
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
An evil-doer listeneth to unjust lips: falsehood giveth ear to a tongue that bringeth destruction.
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
Whoso mocketh the poor blasphemeth his Maker: he that is glad at calamities will not remain unpunished.
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
The crown of old men are children's children; and the ornament of children are their fathers.
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
High-toned language is not seemly to a worthless fool: and yet much less the language of falsehood to a noble.
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
As a precious stone appeareth a bribe in the eyes of him that obtaineth it: whithersoever it turneth, it prospereth.
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
He that covereth a transgression seeketh love; but he that repeateth a matter separateth confident friends.
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
A reproof penetrateth more deeply into a wise man, than a hundred stripes into a fool.
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
Only rebellion doth a bad man seek: therefore a cruel messenger will be sent out against him.
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
A man may meet a she-bear robbed of her whelps, but not a fool in his folly.
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
Whoso bestoweth evil in return for good—evil shall not depart from his house.
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
As one letteth loose [a stream] of water, so is the beginning of strife: therefore before it be enkindled, leave off the contest.
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
He that declareth the wicked innocent, and he that condemneth the righteous, yea, both of them are equally an abomination to the Lord.
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
Wherefore is the purchase-money in the hand of a fool to acquire wisdom, seeing he hath no sense?
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
A friend loveth at all times, and as a brother is he born for [the time of] distress.
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
A man void of sense pledgeth his hand, and becometh surety for his friend.
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
He loveth transgression that loveth quarrel; and he that maketh high his door seeketh destruction.
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
He that hath a froward heart will not find happiness; and he that hath a perverse tongue will fall into evil.
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
He that begetteth a fool [doth it] to his sorrow; and the father of a worthless fool cannot have any joy.
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
A merry heart causeth a healthy appearance of the countenance, but a depressed spirit drieth up the bones.
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
A wicked man taketh a bribe out of the bosom, to pervert the paths of justice.
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
Wisdom is before him that hath understanding; but the eyes of a fool are at the ends of the earth.
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
A foolish son is a vexation to his father, and bitterness to her that hath born him.
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
To punish the just with a fine even is not good, nor to strike the noble [-hearted] for [their] equity.
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
He that holdeth back his speeches hath knowledge; and he that is sparing of his spirit is a man of understanding.
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
Even a fool, when he keepeth silence, is counted wise: he that shutteth his lips [is esteemed] a man of understanding.