Proverbe 17
1 Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
Better is a dry morsell, if peace be with it, then an house full of sacrifices with strife.
2 Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
A discrete seruant shall haue rule ouer a lewde sonne, and hee shall deuide the heritage among the brethren.
3 Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
As is the fining pot for siluer, and the fornace for golde, so the Lord trieth the heartes.
4 Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
The wicked giueth heed to false lippes, and a lyer hearkeneth to the naughtie tongue.
5 Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
Hee that mocketh the poore, reprocheth him, that made him: and he that reioyceth at destruction, shall not be vnpunished.
6 Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
Childres children are the crowne of the elders: and the glory of ye children are their fathers.
7 Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
Hie talke becommeth not a foole, much lesse a lying talke a prince.
8 Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
A rewarde is as a stone pleasant in the eyes of them that haue it: it prospereth, whithersoeuer it turneth.
9 Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
Hee that couereth a transgression, seeketh loue: but hee that repeateth a matter, separateth the prince.
10 O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
A reproofe entereth more into him that hath vnderstanding, then an hundreth stripes into a foole.
11 Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
A sedicious person seeketh onely euill, and a cruel messenger shall be sent against him.
12 Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
It is better for a man to meete a beare robbed of her whelpes, then a foole in his follie.
13 Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
He that rewardeth euil for good, euil shall not depart from his house.
14 Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
The beginning of strife is as one that openeth the waters: therefore or the contention be medled with, leaue off.
15 Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
He that iustifieth the wicked, and he that condemneth the iust, euen they both are abomination to the Lord.
16 La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
Wherefore is there a price in the hand of the foole to get wisdome, and he hath none heart?
17 Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
A friende loueth at all times: and a brother is borne for aduersitie.
18 Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
A man destitute of vnderstanding, toucheth the hande, and becommeth suretie for his neighbour.
19 Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
He loueth transgression, that loueth strife: and he that exalteth his gate, seeketh destruction.
20 Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
The froward heart findeth no good: and he that hath a naughtie tongue, shall fall into euill.
21 Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
He that begetteth a foole, getteth himselfe sorow, and the father of a foole can haue no ioy.
22 O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
A ioyfull heart causeth good health: but a sorowfull minde dryeth the bones.
23 Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
A wicked man taketh a gift out of the bosome to wrest the wayes of iudgement.
24 Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
Wisdome is in the face of him that hath vnderstanding: but the eyes of a foole are in the corners of the world.
25 Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
A foolish sonne is a griefe vnto his father, and a heauines to her that bare him.
26 De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
Surely it is not good to condemne the iust, nor that ye princes should smite such for equitie.
27 Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
Hee that hath knowledge, spareth his wordes, and a man of vnderstanding is of an excellent spirit.
28 Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
Euen a foole (when he holdeth his peace) is counted wise, and hee that stoppeth his lips, prudent.
